Rezistenţa la Proteina C Activată (APCR V)

Fenomenul de rezistenta la proteina C activată se refera la incapacitatea de degradare a factorilor V sau VIII de catre un sistem normal al proteinei C.   Peste 90% din rezistenţa congenitală la proteina C activată este dată de anomalia factor V Leiden restul fiind legate de alte anomalii ale factorului V sau probabil VIII. Este descrisă şi o rezistenţă dobândită la proteina C activată, de exemplu, în sarcină sau în diferite condiţii patologice (sindrom antifosfolipidic).

APCR V este un test coagulometric, test bazat pe raportul dintre două APTT-uri, cu şi fără activator al proteinei C. Testul foloseşte o plasmă deficitară în factor V şi doar o mică cantitate de plasmă de pacient, ceea ce-i permite să fie lucrat şi sub tratamente anticoagulante, în sarcină sau în tromboză acută.

Dintre toate testele de trombofilie, APCR V este testul care trebuie indicat în primul rând având în vedere incidenţa crescută a anomaliei Leiden.

Condiţii de recoltare:

Recoltarea se realizează dimineaţa, în condiţii de a jeun, prin puncţie venoasă, în vacumteinere cu citrat de sodiu 3,2% (dop albastru). Sunt necesare 2 vacumteinere numerotate. Stabilitatea probelor este scăzută şi este obligatoriu transportul cât mai rapid la laborator.

Pentru transport la distanţă, plasma trebuie separată de pe sediment, recentrifugată, congelată la - 20 ˚C şi transportată pe zapadă carbonică.

Interferenţe ale testului:

APCR V este un test foarte specific care poate fi lucrat în orice condiţii şi sub orice tip de terapie antitrombotică; având în vedere că testul foloseşte plasmă normal deficitară în factor V şi doar o mică parte de plasmă de pacient, el poate fi lucrat şi în tromboză acută, la gravidă sau în tratamentele cu heparine sau antivitamine K nefiind necesară întreruperea acestor tratamente pentru testare.

Metoda de determinare:

Coagulometrica, bazată pe timpul de coagulare (APTT) a plasmei diluate cu plasma deficitară în FV.

Interpretarea rezultatelor:

Exprimarea rezultatelor rezistenţei la proteina C activată se face sub formă de Raport sau Raport normalizat, a celor doi timpi de coagulare. Valorile normale ale raportului sunt cuprinse între 2,18 şi 3,38. O scădere a raportului sub 2,18 sugerează o rezistenţă la proteina C activată dată de o anomalie a factorului V.

Diagnosticul de certitudine se pune prin testare genetică (PCR pentru FV Leiden care este cea mai frecventă mutaţie e FV).

Testul nu poate surprinde rezistenţele dobândite la proteina C activată din sarcină; nu este influenţat de deficienţa proteinei C a proteinei S, de tratamentele anticoagulante sau de tromboză acută.