Alimentaţia sănătoasă - I

Starea de sănătate a fiecărui individ necesită, în primul rând, existenţa unui status nutriţional optim ce derivă din echilibrul obţinut între necesarul şi aportul energetic şi nutriţional.

Aportul energetic (realizat de alimentele consumate) trebuie să fie în echilibru cu cheltuielile energetice pentru menţinerea funcţiilor organismului, termoreglare şi activitate fizică.

În cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu şi variabil, în timp ce consumul energetic este permanent, cu variaţii intra- şi interindividuale legate de metabolismul bazal, activitatea fizică şi termogeneză.

Ca urmare, este necesară existenţa unor depozite energetice care să asigure organismului uman "combustibilul" în perioadele dintre mese. Se poate vorbi astfel de două etape distincte, perioada alimentară şi cea de post, în cadrul cărora căile metabolice activate sunt diferite, ducând fie la stocare de energie sub formă de glicogen şi trigliceride, fie la consumul din depozitele glucidice şi lipidice, uneori chiar proteice.

Calculul necesarului caloric zilnic

Necesarul caloric zilnic trebuie să acopere consumul energetic al zilei respective.

Consumul energetic are trei componente principale:

Energia cheltuită în repaus (metabolismul bazal) - reprezintă energia cheltuită pentru activităţile necesare susţinerii normale a funcţiilor organismului şi a homeostaziei: respiraţia, circulaţia, sintezele substanţelor organice, activitatea pompelor ionice, energia consumată de sistemul nervos central, menţinerea temperaturii corpului etc.

Efectul termic al alimentelor (acţiunea dinamică specifică) - reprezintă cantitatea de energie consumată pentru digestia, absorbţia, transportul şi metabolizarea alimentelor ingerate. Are loc timp de câteva ore după ingestia de alimente (1-3 ore).

Energia consumată în timpul exerciţiului fizic - este componenta cea mai variabilă a consumului total de energie, putând ajunge pâna la 50% din consumul energetic total în cazul sportivilor de performanţă; cuprinde atât energia folosită în exerciţiul fizic voluntar cât şi cea folosită în activitatea fizică involuntară, cum ar fi tremurăturile, agitaţia şi controlul postural.

Calculul necesarului caloric zilnic se efectuează în funcţie de: greutatea ideală, greutatea actuală, înălţime, vârstă, sex, gradul de efort fizic, starea fiziologică etc.

Greutatea ideală teoretică se poate calcula prin formule cum ar fi:

Formula Lorentz

GI = I - 100 - (I - 150)/sex

Formula Societăţii de Asigurări Metropolitane din New York

GI = 50 + 0,75 (I - 150) + (V - 20)/4

La femei rezultatul se înmulţeşte cu 0,9.

GI = greutatea ideală teoretică

I = înălţimea în cm

V = vârsta în ani

sex = 2,5 pentru femei; 4 pentru bărbaţi

Greutatea actuală: pacienţii obezi vor primi până la normalizarea greutăţii cu 500-1000 cal/zi mai puţin decât normalul calculat; pacienţii cu deficit ponderal vor primi un supliment caloric zilnic.

Efortul fizic:

  • Repaus la pat: 25 kcal/kg corp greutate ideală/zi;
  • Muncă fizică uşoară (funcţionari, medici, profesori, contabili, pensionari): 30-35 kcal/kg corp/zi;
  • Muncă fizică medie (studenţi, comercianţi, muncitori din industria uşoară, tapiţeri, telefonişti): 35-40 kcal/kg corp/zi;
  • Muncă fizică grea (tractorişti, morari, brutari, strungari, tâmplari, dansatori): 40-45 kcal/kg corp/zi;
  • Muncă fizică foarte grea (tăietori de lemne, tăietori de piatră, fierari-betonişti, mineri, oţelari): 50-60 kcal/kg corp/zi.