Capsula endoscopică – evaluarea şi tratamentul bolii inflamatorii a intestinului

În ultimile 5 decenii, s-au înregistrat succese importante în diagnosticul de acurateţe şi în îngrijirea bolnavilor în diverse ramuri ale medicinii, printre care şi gastroenterologia - de la gastroscopul rigid al lui Schindler, de exemplu, s-a ajuns astăzi la capsula endoscopică.

Capsula endoscopică (wireless capsule endoscopy - WCE) este o unealtă de diagnostic pentru evaluarea bolnavilor cu boli ale intestinului subţire şi în diagnosticul hemoragiilor gastrointestinale obscure.

Capsula endoscopică este superioară altor metode endoscopice ca enteroscopia, tomografia computerizată sau rezonanţa magnetică enteroclysis.
Intestinul subţire a fost mulţi ani considerat un organ neexplorabil, fiind dificil de evaluat în întregime prin astfel de tehnici endoscopice tradiţionale.Un numar mare de bolnavi cu boala Crohn a intestinului subţire sunt diagnosticaţi cu ajutorul capsulei endoscopice. În trecut, această boală era diagnosticată cu examen radiologic dar tehnica nu era suficient de eficientă deoarece leziunile precoce erau nedetectate. De mare utilitate s-a dovedit şi în diagnosticul colitei nedeterminate, colitei ulceroase şi în extinderea bolii.

Indicaţii pentru utilizarea capsulei endoscopice :

• Hemoragii gastrointestinale obscure, inclusiv anemia prin deficienţă de fier;
• Boala Crohn - suspectată;
• Suspecţii de tumoră de intestin subţire şi supravegherea bolnavilor cu polipoză intestinală
• Sindrom de malabsorbţie refractar (boala caeliacă)

În cazurile de boală inflamatorie a intestinului, indicaţiile capsulei endoscopice sunt :

• Suspect de boală Crohn cu endoscopie superioară si colonoscopie negative.
• Evaluarea hemoragiilor gastrointestinale obscure cu gastroscopie şi colonoscopie negativă la bolnavii cu boală Crohn
• Evaluarea extinderii bolii în cazul bolnavilor cu boală Crohn
• Evaluarea recurentelor post-operatorii la bolnavii cu rezecţie de intestin subţire proximal şi la cei cu rezecţie ileocaecală
• Evaluarea bolnavilor cu colită nedeterminată
• Evaluarea răspunsului terapeutic antiiflamator cu indicaţie clinică
• Depistarea anumitor leziuni caracteristice ale Bolii Crohn astfel ca: eritem, afte, ulceraţii mari sau fistule
• Bolnavii tineri şi copiii care au semne şi simptome sugestive de boala Crohn, astfel ca: diaree, durere abdominală, anemie şi creşterea proteinei C-reactive
• Investigarea hemoragiei intestinale severă în cazul bolii Crohn (sursa hemoragiei este în mod obişnuit un ulcer profound care erodează vasul)

În setul clinic, capsula poate depista leziuni tipice de boala Crohn în intestinul subţire chiar dacă endoscopia şi colonoscopia au fost normale.
Capsula poate identifica leziuni pe care o procedura endoscopică tradiţională nu o poate releva.
În boala Crohn de tip ileită sau ileocolită utilizarea capsulei endoscopice este o metodă de mai mare acurateţe şi poate determina extinderea bolii la intestinul subţire.

Contraindicaţii:

• Prezenţa clinică sau dovezi radiologice de ocluzie (obstrucţie) intestinală
• Persoanele cu boală Crohn severă cunoscută sau cu extindere la intestinul subţire care au dovezi radiologice de stricturi sau fistule.
• Bolnavii cu semiobstrucţie intestinală, diverticuloză intestinală extensivă (boli rare dar cu contraindicaţii)
• Pacemaker cardiac sau alte dispozitive electromedicale implantate
• Disfagie
• Intervenţii chirurgicale abdominale sau pelviene anterioare
• Sarcină
• Copii sub 10 ani ( în America, FDA a avizat utilizarea capsulei şi la copii mai mari de 10 ani)

Protocolul de pregătire pentru utilizarea capsulei

Desi controversată, prepararea intestinului subţire înainte de începerea studiului pentru vizualizare, înaintea ajungerii capsulei în colon, consta în lipsa alimentaţiei pe timpul nopţii înaintea zilei de examinare. Dimineaţa, bolnavul ingeră 1 litru din soluţia de polyetylenglycol. Senzorul este ataşat pe abdomenul bolnavului printr-o centură. Capsula se înghite cu un pahar de apă . Bolnavul îşi urmează activităţile zilnice, după 8 ore se întoarce la medic şi capsula este evacuată în mod natural după 24 ore.

Dezavantaj- poate fi reţinută în zonele de stenoză

Incidenţa reţinerii capsulei este mică - aprox 1-2 % şi 2/3 din cazurile raportate cu reţinerea capsulei aveau boala Crohn cu stricturi (sau stenoze).
Rata de reţinere a capsulei creşte la 13% la bolnavii cu boală Crohn cunoscută şi nu suspectată.
Pentru a minimaliza riscul reţinerii capsulei este necesar un studiu cu imagine cu rezonanţă magnetică enteroclysis, tomografie computerizată sau numai radiografie gastrointestinală (pentru intestinul subţire) pentru a decela eventualele stricturi.
In cazul reţinerii capsulei, din punct de vedere clinic bolnavul este asimptomatic - necesită o radiografie abdominala .
Reţinerea capsulei este cauzată alteori de scăderea peristatismului intestinului şi în acest caz tratamentul eficace este administrarea de agenţi ca eritromicina sau metoclopramida în doze mici care acelerează tranzitul intestinal.
În cazuri rare, bolnavii cu boală Crohn fără simptome evidente de obstrucţie (distensie abdominală, greţuri, vărsături) dar cu simptome ca durere abdominală postprandială neexplicată şi prezenţa sau aparente stricturi pe imagine radiografică, retenţia poate avea o evoluţie spre intervenţia chirurgicală cu rezecţie de intestin subţire sau stricturoplastie cu rezolvarea simptomelor clinice.

Dr. Eugenia ALMĂŞAN
Medic primar medicină internă
MEDCENTER Bucureşti Titan