De ce ne îngrăşăm?
Trăim într-o lume din ce în ce mai agitată, în care legăturile noastre primordiale cu natura şi cu eul interior sunt în permanenţă eroziune. Ne simţim izolaţi, trişti, poate chiar singuri şi ne place să ne refugiem în acea perioadă în care eram în siguranţă.
Mâncatul în exces, ca şi sexul, ne oferă pentru scurt timp o senzaţie de bine prin eliberarea unor substanţe chimice de tip acetilcholină sau serotonină la nivelul unor nuclei ai creierului. Dar acest lucru poate crea în timp o adevarată dependenţă, ajungând să nu mai mâncăm pentru că ne este foame, ci pentru a compensa o stare de neîmplinire.
Mâncăm prea mult !
Depăşirea constantă doar cu 100 Kcal/zi a nevoilor energetice zilnice va duce la acumularea lunară a 1-1.5 Kg de ţesut adipos, mai ales dacă nu reuşim să compensăm ingestia suplimentară de alimente prin efort fizic viguros şi susţinut (măcar 30-60 minute/zi).
De cele mai multe ori, apariţia obezităţii se datorează acestui dezechilibru între aportul de alimente şi consumul de energie al organismului, în sensul că individul mănâncă mai mult decât este necesar, având în vedere că nevoia de calorii este diferită în funcţie de vârstă, sex, perioadă fiziologică, gradul de efort fizic. De exemplu, după 60 ani trebuie să consumăm cu o treime mai puţine calorii decât în viaţa adultă.
Dăm vina pe boli !
Există puţine cazuri în care obezitatea este justificată de prezenţa unor boli genetice. În acest caz ea apare la vârste fragede şi asociază frecvent malformaţii. Pot exista indivizi care au mutaţii ale genei leptinei sau ale receptorului leptinei (molecula ce semnalizează nivelul de ţesut adipos din organism) sau indivizi cu mutaţii ale receptorului MCR4, dar aceştia reprezintă mai puţin de 1% din totalul obezilor.
Părinţii sunt responsabili în mare parte nu doar de genele pe care le transmit, ci şi de modul în care vor educa comportamentul alimentar al copilului lor şi stilul de viaţă al acestuia. Alăptarea este un factor de protecţie pentru obezitate, deoarece în laptele matern există o substanţă ce induce saţietatea mai rapid, copiii alăptaţi fiind în mod constant mai slabi faţă de cei ce primesc alimentaţie de tip lapte-formulă.
Educaţia trebuie continuată şi în grădiniţă şi şcoală pentru că atunci învăţăm să alegem în mod corect alimentele care sunt utile pentru sănătate şi să evităm alimentele obezogene care de multe ori stimulează în mod plăcut papilele gustative, dar şi depunerea de grăsime. Alimentele care conţin glucide şi lipide simultan au cel mai mare potenţial de a ne îngrăşa. Trebuie să evităm mâncarea de tip fast-food, brânzeturile grase, carnea grasă, dulciurile care conţin zahăr, produsele de patiserie, sucurile cu zahăr, alcoolul, şi să încercăm să consumăm preponderent fructe şi legume, cereale integrale, lactate degresate, alimente ce aduc vitamine şi oligoelemente esenţiale pentru organism, dar mai puţine calorii.
Stresul şi depresiile nu se tratează cu dulciuri !
Există şi anumite perioade în care ne putem îngrăşa mai uşor- atunci când suntem foarte stresaţi sau dacă nu ne odihnim suficient. În perioada de sarcină trebuie să facem o selecţie atentă a alimentelor pe care le consumăm, la fel şi în etapa de premenopauză, pentru că modificările hormonale asociate favorizează depunerile de grăsime. Adeseori pacienţii obezi au şi o stare de depresie mascată, pe care încearcă să o compenseze prin supraalimentaţie.
Atunci când vă simţiţi trişti, obosiţi, stresaţi, agitaţi, singuri, învăţaţi să strigaţi « Ajutor!!!! » . Nu vă mai autopedepsiţi corpul prin supraalimentaţie. Încercaţi saă vorbiţi despre problema dumneavoastraă cu un psiholog sau cu un medic, învăţaţi să faceţi mai multă mişcare pentru ca vă veţi simţi mult mai bine si veţi fi mai veseli.
Dr. Adina MAZILU
Medic specialist endocrinologie