Hipotiroidia şi sarcina

Cauzele ce pot duce la o hipofuncţie pot fi carenţa iodată, tiroiditele cronice autoimune, insuficienţa tratamentului substitutiv la paciente tiroidectomizate.

Diagnosticul hipotiroidiei se stabileşte pe baza unor criterii clinice, biochimice şi echografice.

Manifestările clinice pot varia în funcţie de severitatea hipotiroidiei:

· astenie matinală,

· edeme palpebrale,

· tegumente uscate,

· în formele severe: infiltraţie mucoidă a tegumentelor şi mucoaselor, constipaţie, căderea părului, răguşeală, crampe musculare, tulburări de memorie, scadera randamentului intelectual, creştere în greutate, scăderea frecvenţei bătăilor inimii, uneori creşterea în volum a tiroidei, aşa numita guşă.

· biochimic apar: TSH crescut cu T4 şi T3 scăzute, anemie, hiperlipidemie.

Hipotiroidia severă netratată în cursul sarcinii poate cauza anomalii congenitale, retard în dezvoltarea intrauterină, greutate mică la naştere , mortalitate perinatală şi disfuncţii neurologice ireversibile, iar ca şi complicaţii materne apar : avort spontan, dezlipire de placentă, naştere prematură, hipertensiune de sarcină, preeclamsie şi eclamsie. Din cauza acestor posibile multiple complicaţii este necesar un tratament corect şi instituit la timp.

Tratamentul hipotiroidiei , indiferent de forma sa clinică, este substitutiv, prin administrare de hormoni tiroidieni- levothyroxina ( LT4).

Terapia cu LT4 este esenţială la gravidele cu hipotiroidism sever ca şi la cele cu hipotiroidie subclinică, uşoară ( cu TSH mare şi FT4 normal), dar care au şi anticorpi antitiroidieni ( anti -TPO) prezenţi - de altfel prezenţa Ac anti TPO în timpul sarcinii, chiar şi la paciente cu funcţie tiroidiană normală, este asociată cu un risc semnificativ de avort spontan, administrarea şi în aceste cazuri a hormonilor tiroidieni deteminand o reducere semnificativă a ratei de avorturi, atunci când tratamentul se administrează precoce în timpul sarcinii.

La gravidele diagnosticate în timpul sarcinii cu hipotiroidie uşoară, subclinică şi la care anticorpii antitiroidieni sunt negativi, tratamentul de substituţie este încă controversat, deşi există date care ar sugera ca şi aceste cazuri netratate pot determina complicaţii, printre care ar fi şi apariţia unui coeficient intelectual mai mic la copiii proveniţi din aceste mame.

Ultimele recomandări ale Asociaţiei Americane de Tiroidă ( ATA), din iulie 2011, referitor la aceste cazuri sugerează o monitorizare atentă prin dozări repetate de TSH şi FT4, pentru a surprinde o eventuală progresie spre o hipotiroidie severă.

La pacientele diagnosticate cu hipotiroidie anterior sarcinii ar fi de preferat ca în momentul concepţiei funcţia tiroidiană să fie normală sub tratament. La aceste femei, care déjà primesc terapie hormonală de substituţie, doza se creşte cu aproximativ o treime la 4-6 săptămâni de sarcină, datorită necesarului crescut hormoni tiroidieni în perioada sarcinii.

La gravidele diagnosticate în timpul sarcinii cu hipotiroidie tratamentul trebuie iniţiat imediat în scopul de a normaliza cât mai rapid parametrii funcţionali tiroidieni - o funcţie tiroidiană maternă normală fiind esenţială în creşterea şi dezvoltarea fătului.

După naştere, majoritatea femeilor hipotiroidiene necesită scăderea dozei de LT4.

Majoritatea gravidelor primesc suplimente alimentare sau vitamine care conţin fier, acesta scăzând absobtia Lt4, deci e important ca cele 2 medicamente să fie luate separate , la câteva ore distanţă, pentru ca terapia hormonală să fie eficientă.

Ca şi concluzie, o urmărire mai atentă a funcţiei tiroidiene la gravide este foarte importantă. Din păcate, ghidurile actuale recomandă un screening ţintit cu dozare de TSH în cursul primul trimestru de sarcină cu sau fără dozare de Ac anti-TPO doar la femei cu risc crescut: istoric personal sau familial de boli tiroidiene, boli autoimune, simptome sugestive de hipotiroidie, avorturi spontane recurente, deşi prin această strategie pot fi ignorate între 30-50% din cazurile cu disfuncţie tiroidiană semnificativă. Să sperăm că în viitorul apropiat , aceste recomandări vor fi reglementate mult mai bine.

Dr. Oana Buruiană

Medic specialist endocrinologie

Medcenter Focşani.