Menopauza şi tratamentul de substituţie hormonală

În prima etapă, ovarele sunt incapabile să mai producă ovocite mature aparând iniţial un deficit de progesteron iar ulterior şi de hormoni estrogeni. La marea majoritate a femeilor menopauza se instalează între 45 şi 55 de ani, în medie 51 de ani, în acest moment secreţia de hormoni estrogeni devenind insuficientă pentru a determina creşterea mucoasei uterine astfel încât nu mai are loc sângerarea menstruală.

În primii ani după menopauză, prin transformarea hormonilor masculini (androgeni) în ţesutul adipos în hormoni de tip estrogenic, nivelul de hormoni estrogeni permite susţinerea structurii şi a funcţiilor glandelor mamare, uretrei, vaginului şi vulvei. Ulterior, apar multiple simptome supărătoare de tip transpiraţii intense, bufeuri, oboseală, uscăciune vaginală, durere în timpul actului sexual, scăderea libidoului, depresie. Uneori aceste tulburări se pot ameliora chiar şi fără tratament de substituţie hormonală, existând însă femei la care bufeurile pot persista şi până la 80 de ani.

Tratamentul de substituţie hormonală se poate începe la menopauză sau înainte de instalarea acesteia (perimenopauză). Înainte de a se recomanda un tratament de substituţie hormonală este obligatoriu ca femeia să îşi facă un examen mamografic (completat cu ecografie sau alte investigaţii suplimentare în funcţie de modificarile patologice găsite) precum şi examen ginecologic cu examen Papa-Nicolau pentru a depista din timp prezenţa unor leziuni suspecte de cancer mamar sau de col uterin a căror incidenţă creşte semnificativ după 45 de ani.

Avantajele tratamentului de substituţie hormonală:

• reducerea riscului de fracturi osoase determinate de osteoporoză, având în vedere că după menopauză pierderea osoasă este mult mai rapidă (1% din masa osoasă pe an). Acest tratament scade riscul de fractură de şold cu 25% şi de fracturi vertebrale cu 50%. De asemenea este indicat consumul a 1g de calciu pe zi şi suplimentarea cu minim 500 de unităţi de vitamina D pe zi;
• scade riscul de boală Alzheimer;
• scade riscul de moarte de cauză cardiovasculară deoarece previne ateroscleroza, acest element fiind valabil doar dacă tratamentul de substituţie este iniţiat la maxim 5 ani din momentul instalării menopauzei;
• previne oxidare colesterolului;
• ameliorează bufeurile, transpiraţiile, tulburările de somn;
• scade frecvenţa infecţiilor urinare, arsurilor, pruritului vaginal şi durerilor la contactul sexual.

Riscurile tratamentului de substituţie hormonală:

• utilizarea estrogenilor fără progesteron creşte riscul de cancer de 8 ani de aceea tratamentul hormonal la pacientele care au uterul restant se face doar prin combinaţii estroprogestative;
• creşte riscul de cancer mamar cu 25% dacă sunt folosiţi timp îndelungat;
• agravează mastoza fibrochistică;
• creşte tensiunea arterială;
• uneori pot să apară sângerări asemenătoare cu cea menstruală;
• cefalee, greată .

Estrogenii sunt disponibili sub formă de pilule, plasturi, creme, ovule vaginale sau implant. Plasturii se pot aplica pe abdomen sau pe fese şi pot fi păstraţi chiar şi în timpul băii. Cremele sau ovulele cu estrogeni se aplică local, ameliorează uscăciunea vaginală sau infecţiile urinare, neavând efecte sistemice.

Dr. Adina MAZILU

Medic Specialist Endocrinologie