Răceală sau gripă? Preveniţi infecţiile respiratorii!

Patologia infecţioasă este printre cele mai bogate din mai multe motive:

-din cauza multitudinii neobişnuite a agenţilor infecţioşi, mai ales virali, dar nu numai;

-din cauza condiţiilor de expunere obligatorie la diverse condiţii nefavorabile de mediu (frig, poluare, noxe- dintre care tutunul pe primul loc ca frecvenţă);

-din cauza imunogenităţii slabe sau foarte înguste ca specificitate, ceea ce permite repetarea unor astfel de infecţii respiratorii, în jur de 5-7 episoade anual pentru o persoană, cu frecvenţă mai mare la copii şi vârstnici.

Odată cu venirea sezonului rece, infecţiile cu rinovirusuri devin din ce în ce mai dese, fiind cauza răcelii obişnuite. Din punct de vedere clinic, pe primul plan se află "guturaiul" care debutează prin coriză (inflamaţie a mucoasei nasului) şi rinoree. La adulţi nu sunt semnalate complicaţii, dar la copii şi vârstnici, din cauza sistemului imunitar deficitar, este posibilă apariţia unei brosite acute sau a unei bronhopneumonii.

Clinic nu se poate face diferenţa între afecţiunile determinate de adenovirusuri, virusul herpetic, virusurile ECHO, rinovirusuri, virusurile paragripale şi virusul respirator sincitial. În toate, pe primul plan apare guturaiul şi eventual faringita. Debutul este insidios, dar durata bolii e de câteva zile.

Atât răceala, cât şi gripa produc dureri în gât,tuse, nas înfundat. Deşi de obicei gripa prezintă simptome mult mai severe, singurul mod de a le deosebi sunt analizele de laborator: biochimia sângelui (răceala se însoţeşte de o uşoară neutrofilie, deosebindu-se prin acesta de gripa care prezintă neuropenie) şi secreţia nazofaringiană.

Gripa este provocată de virusurile gripale A,B şi C din clasa mixovirusurilor, cu o capacitate infinită de a suferi mutaţii. Astfel, dacă avem rezistenţă la o anumită tulpină, nu înseamnă că suntem imuni şi la altele.

Gripa se răspândeşte mai ales iarna, putând ajunge uneori la proporţiile unei epidemii. Se propagă rapid, cu precădere în şcoli şi instituţii.

De obicei, gripa debutează cu strănut, frisoane, febră, dureri musculare în special la nivelul gambelor şi taliei. Ulterior, apare durerea în gât şi durerea de cap, tusea seacă, starea de slăbiciune, iar pielea devine sensibilă la atingere. În mod obişnuit, starea de slăbiciune persistă câteva săptămâni după ce simptomele au trecut. Cazurile mai severe se complică, cele mai frecvente complicaţii fiind crup-ul gripal, broşiolita capilară, bronhopneumoniile severe, miocarditele/ pericarditele, meningoencefalitele.

Astfel, se impune o minimă pregătire pentru a preîntâmpina infecţiile înainte de venirea sezonului rece:

- alimentaţie sănătoasă;

- vitaminizare (vitaminele C şi E, flavonoide, seleniul, zincul, beta-carotenul);

- mişcare zilnică;

- evitarea oboselii şi stresului;

- evitarea aglomeraţiei în sezonul de gripă;

- consumul de ceaiuri călduţe.

Vaccinarea antigripală poate scurta perioada bolii şi, totodată, ne poate feri de complicaţii. Este recomandată mai ales:

- persoanelor care prezintă risc crescut de a se îmbolnăvi grav şi celor peste 65 de ani;

- pacienţilor cu boli cardiace, pulmonare, hepatice, renale cronice şi anemii;

- persoanelor care urmează tratament cu corticosteroizi sau imunosupresive;

- celor care locuiesc în cămine sau aziluri;

- personalului din spitale şi clinici sau alte instituţii.

Când trebuie să ne alarmăm?

- Când simptomele persistă sau se înrăutăţesc după o săptămână ori revin după 2-4 săptămâni;

- În momentul în care flegma expectorată îşi schimbă culoarea, devine verde sau galbenă, sau, mai grav, cu sânge;

- Când apare o durere în piept sau senzaţie de sufocare;

- În momentul în care vă simţiţi gâtul înţepenit, durerea de cap persistă şi devine insuportabilă sau nu suportaţi lumina. De asemenea, dacă prezentaţi stare de confuzie sau urticarie.

Principalele componente ale tratamentului, mai ales în perioadele epidemice sunt:

*izolarea rapidă a pacienţilor cu gripă şi limitarea accesului în locuri publice;

*tratament igieno-dietetic (repaus la pat pe toată perioada febrilă, dietă hidro-lacto-zaharata, igiena cavităţii bucale prin gargarisme cu ceai de muşeţel);

*tratament antipiretic, antialgic, antitusiv, expectorant, dezobstructiv nazal;

*supravegherea clinică permanentă pentru a surprinde apariţia unor eventuale complicaţii;

Trataţi gripa cu seriozitate pentru a preveni complicaţiile, staţi acasă pentru a nu răspândi infecţia!

Dr. Truţ Crina-Daniela

Medic Medicină Generală

Medcenter Cluj Napoca