Regimul alimentar recomandat pacienţilor vârstnici

Aportul caloric recomandat

• vârstinci sedentari: 1800-2100 Kcal pentru bărbaţi şi 1600-1800 Kcal pentru femei

• vârstinci activi: 2400-2600 Kcal pentru bărbaţi şi 1900-2100 Kcal pentru femei

Aportul caloric este realizat de macroprodusele alimentare (alimentele energetice).

Din totalul caloriilor necesare, se recomandă proporţia:

14% din proteine
31% din lipide
55% din glucide.  

Modificări ale aportului caloric se impun numai în tulburările de nutriţie.

În stările de inaniţie se poate ajunge (temporar) până la un aport caloric de 5000 kcal, iar în obezitate la o scădere până la 1000-1500 Kcal

Aportul proteinic

Aportul proteinic este cel mai important, pe lângă rolul energetic, proteinele au un rol plastic şi operaţional. Proteinele trebuie să fie prezente în orice dietă în cantitate suficientă (0,8-1 g/Kg/zi).

Proteinele alimentare pot fi

• Proteinele de ordinul I(complete) se găsesc în special în produsele de origine animală (carne, lactate, ouă) şi în legumele uscate (fasole, soia, bob, mazăre, linte, etc)

• Proteinele de ordinul II(incomplete), cu valoare nutritivă scăzută se găsesc în alimentele de origine vegetală (fructe, legume verzi, cereale, etc.) şi gelatină

 
Aportul de proteine trebuie diminuat în insuficienţa renală acută şi cronică. In general, dieta cu 0,5-0,8 g/Kg este suficientă.

Lipidele

Lipidele au în principal un rol energetic. Ele trebuie să fie prezente în orice dietă. În general se admite un aport de 1-2 g/Kg/zi.

Lipidele de origine vegetală sunt calitativ superioare, mai ales în contextul profilaxiei şi tratamentului arteriosclerozei şi al diferitelor hiperlipemii sau hiper-lipoproteinemii.
Aceste lipide conţin acizi graşi polinesaturaţi sau acizi graşi esenţiali (linoleic, linolenic şi arahidonic) şi nu conţin colesterină.

În alimentarea vârstnicilor este bine ca lipidele animale bogate în acizi graşi saturaţi şi colesterină să fie reduse. Se recomandă ca lipidele animale (saturate) să nu depăşească 40-50 g pe zi, din care mai mult de jumătate sunt sub formă ascunsă în carne. Sunt situaţii în care aceste lipide animale trebuie diminuate prin folosirea exclusivă de grăsimi vegetale şi de carne ce conţine puţine grăsimi saturate şi colesterină (carne de peşte, de pui).

În unele hiperlipidemii aportul de grăsimi trebuie să fie mai mic decât 50 şi chiar 20 g pe zi. Pe de altă parte în cazurile de subnutriţie şi, mai ales de inaniţie, cantitatea de grăsimi ingerate trebuie să fie mult mai mare (în funcţie de aportul caloric necesar).

Glucidele

Glucidele asigură aportul principal energetic. Aceste glucide se găsesc în alimente sub formă de monozaharide (glucoză, galactoză, fructoză), de dizaharide (lactoză, maltoză, zaharoză) şi de polizaharide vegetale (amidon, celuloză) sau animale (glicogenul).

Forma cea mai utilă de glucide este reprezentată de făinoase (care conţin între 70-80% amidon) al căror aport energetic este foarte mic.

La acestea se adaugă dulciurile propriu-zise (zahărul şi produsele zaharoase, mierea, ciocolata). Digestia şi asimilarea lor este rapidă. Aportul energetic este mare, fiind destinate exclusiv pentru satisfacerea unor plăceri gustative. Introducerea lor în alimentaţie este rezultatul culturii (tradiţii culinare, rafinamente gastronomice, etc.).

Aportul glucidic trebuie diminuat în diabet, în arterioscleroza şi în obezitate (în regimurile hipocalorice). Această diminuare se obţine în special prin îndepărtarea dulciurilor.

Fibrele

Fibrele (celuloza, hemiceluloza, pectine) sunt necesare pentru a combate constipaţia şi a preveni alte patologii de colon mai grave. Fibrele provinite din legume şi fructe proaspete sunt recomandate şi bine tolerate.