Probe diagnostice

Parametri determinaţi:

1. electroencefalograma.
2. electro-oculograma.
3. electromiograma mentoniană sau tibială.
4. fluxul aerian oronazal.
5. efortul respirator.
6. saturaţia arterială în oxigen.
7. poziţia corporală.
8. frecvenţa cardiacă cu determinarea numărului de episoade de bradicardie / tahicardie.
9. numărul de episoade de sforăit şi timpul total de sforăit.
10. desaturările periferice (cuantificarea şi clasificarea acestora).

Polisomnografia

Înregistrează variabilele neurofiziologice şi datorită complexităţii echipamentului folosit presupune internarea pacientului pentru o noapte într-un centru specializat.

Poligrafia respiratorie

Se poate realiza la domiciliul pacientului, cu toate avantajele implicate: patul în care este obişnuit să doarmă, un ambient liniştit şi familiar, absenţa disconfortului şi a zgomotelor care involuntar se percep într-un mediu spitalicesc.

Poligrafia respiratorie nocturnă este metoda cea mai utilizată pentru studiul sforăitului. Constă în într-o monitorizare multiplă a principalilor parametri respiratori, cardiovasculari şi neurologici.

În jurul orei 22.00. sau la ora stabilită de comun acord, pacientul îşi aplică electrozii conform instructajului realizat în cabinet. In dimineaţa următoare, se scot electrozii, se strânge aparatul şi pacientul returnează echipamentul la cabinet. Interpretarea acestuia poate fi trimisă la domiciliul pacientului sau poate fi ridicată personal de către acesta în maximum 72 de ore.

Analizarea parametrilor amintiţi coroborată cu restul informaţiilor recoltate la consultaţia iniţială, ne permit identificarea gradului de roncopatie al pacientului în cauză, relaţionarea acestuia cu poziţia corporală sau infirmarea suspiciunii de SAHS.

În rezumat obiectivele poligrafiei respiratorii sunt:

• confirmarea / infirmarea diagnosticului de SAHS;
• cuantificarea importanţei acestuia;
• evaluarea eficienţei unui tratament chirurgical sau protezic.