Sindromul de apnee-hipopnee în timpul somnului

Episoadele de sforăit sunt asociate cu perioade de "linişte", de oprire a respiraţiei (apnee), a căror durată variază de la 10 secunde până la 1 minut.

Simptome:

  • Sforăit frecvent - episoadele de sforăit sunt asociate cu perioade de "linişte", de oprire a respiraţiei (apnee), a căror durată variază de la 10 secunde până la 1 minut; la sfârşitul fiecărei perioade de apnee, urmează un sforăit puternic, ce dă impresia de "salvare de la înec", insoţit de gemete şi uneori cuvinte de neînţeles; de reţinut că nu orice pacient care sforăie suferă şi de apnee precum şi că nu în toate cazurile de apnee-hipopnee în somn, episoadele de apnee sunt urmate de un sforăit "spectaculos", aşa cum a fost descris aici;
  • Apnee - constă în întreruperea periodică a respiraţiei în timpul somnului sau în respiraţia de tip "salvare de la înec"; există mai multe forme de apnee: centrală, caracterizată de lipsa mişcărilor diafrgmului şi a musculaturii respiratorii accesorii, obstructivă, caracterizată de prezenţa mişcărilor diafrgmului şi a musculaturii respiratorii accesorii dar fară schimburi de gaze respiratorii datorită blocării căii aeriene superioare şi mixtă având atât componente de tip central cât şi periferic;
  • Hipopnee - diminuarea fluxului respirator de până la 50% însoţită de desaturarea periferică în oxigen de peste 4%;
  • Somnolenţă diurnă - oboseală cronică; somnolenţa este tendinţa de a adormi fără a exista intenţia acestui lucru; pacientul poate "aţipi" în orice moment, în orice situaţie: când este aşezat, când citeşte, cţnd se uită la televizor, la birou, ca asistent la conferinţe sau ca spectator atunci când se stinge lumina, inclusiv - şi acesta este cea mai periculoasă circumstanţă - când conduce un autovehicul; somnolenţa diurnă presupune o limitare importantăsocială şi profesională, din ce în ce mai blamată, aşa încât mulţi pacienţi încearcă să ascundă pe cât posibil suferinţa lor la locul de muncă; există însă studii asupra rolului determinan în accidentele de circulaţie, feroviare şi chiar aeriene.
  • Somn insuficient - un somn puţin reparator, cu senzaţia de "zăpăceală" şi lentoare la trezire, dureri de cap matinale, uscăcinea gurii şi mici dificultăţi la înghiţire ce dispar de la sine în cursul zilei ;
  • Mişcări bruşte în somn - frecvent însoţite de treziri de scurtă durată la sfârşitul fiecărui episod de apnee şi de un sforăit "spectaculos" ce pot face ca partenerul de viaţă să vrea să doarmă în alt pat sau chiar în altă cameră!!!;
  • Cefalee - întâlnită şi în sforăitul simplu este durerea de cap la deşteptare, numită şi cefalee matinală;
  • Tulburări de dinamică sexuală - la fel ca şi în sforăitul simplu, se datorează scăderii secreţiei nocturne de testosteron, la rândul său cauzată de diminuarea nivelului de oxigen din sânge.

Diagnostic:

  • Diagnosticul sindromului de apnee-hipopnee în timpul somnului (SAHS) se stabileşte pe baza simptomatologiei clinice comentată în mare măsură la sforăitul simplu, atât cea diurnă (cefalee, hipersomnie, modificări comportamentale, etc.) cât şi nocturnă (sfărăit puternic, episoade de apnee, mişcări corporale bruşte,etc.). Acest diagnostic prezumptiv trebuie însă susţinut de studiul polisomnografic sau poligrafic al respiraţiei în timpul somnului, pentru a cuantifica episoadele de apnee şi repercursiunile lor asupra întregului organism.