Suplimente alimentare utilizate pentru scăderea colesterolului

Colesterolul este absorbit de asemenea şi din produsele alimentare provenite în special de la animale. Valorile serice crescute ale colesterolului sunt deseori asociate cu ateroscleroza şi bolile cardio-vasculare.

Termenul de colesterol sanguin se referă în pricipal la existenţa celor două tipuri de lipide:

• LDL- colesterol (low density lipoproteine) proteine cu densitate mică, aşa numitul colesterol "rău" şi
• HDL- colesterol (high density lipoproteine) proteine cu densitate mare, aşa numitul colesterol "bun".

Fracţiunea HDL a colesterolului este denumită şi fracţiunea bună a acestuia deoarece organismul are nevoie de o cantitate din acest tip de colesterol pentru anumite funcţii importante. De aceea trebuie să avem în vedere creşterea cantităţii de HDL, în timp ce colesterolul seric total, LDL şi trigliceridele trebuiesc menţinute la valori scǎzute.

Una dintre cele mai bune metode pentru scăderea colesterolului natural este de a face anumite modificări dietetice. Astfel, urmând o dietă săracă în calorii, grăsimi saturate şi colesterol, dar bogată în grăsimi polisaturate, se poate rezolva în scurt timp problema menţinerii nivelului seric al colesterolului în limite considerate normale.

Principalele mǎsuri dietetice de scǎdere a colesterolului constau în frecventa utilizare a fibrelor solubile provenite din alimente precum : tǎrâţele, fasole, ovǎz, care conduc la o scǎdere a fracţiunii LDL a colesterolului de pânǎ la 20-30%, iar fibrele provenite din soia determinǎ reducerea nivelului colesterolului total cu 30% şi a LDL colesterolului cu 35-40%. Soia ajutǎ de asemenea şi la scǎderea nivelului trigliceridelor. În plus faţǎ de aceste date, studiile clinice au arătat că alimentele pe bazǎ de soia oferǎ protecţie impotriva dezvoltării bolilor cardiovasculare si a mortalitǎţii asociate.

Taurina este un aminoacid regǎsit în special în proteina din peşte (somon, cod). Este demonstrat faptul porivit cǎruia taurina determinǎ scǎderea colesterolului şi minimalizeazǎ riscul mortalitǎţii prin boalǎ cardiacǎ ischemicǎ. Pentru a beneficia de efectele taurinei, se impune utilizarea unei diete care sǎ conţinǎ peşte cel puţin 5 zile pe sǎptǎmânǎ.

Vitamina B3 sau niacina, are un rol demonstrat în scǎderea producţiei de colesterol din organism. Totodatǎ, niacina contribuie la prevenirea oxidǎrii LDL, scade nivelul lipoproteinelor şi poate creşte HDL (sau colesterolul bun) cu niveluri între 15 - 40%, determinând în acest mod scǎderea semnificativǎ a  progresiei aterosclerozei. Pentru obţinerea acestor deziderate se indicǎ consumul de alimente care conţin niacinǎ precum ciupercile, drojdia uscatǎ, tonul, pieptul de pui sau fileul de somon.

Vitamina B6 ajutǎ la tratamentul colesterolului şi la scǎderea acestuia, prevenind riscul bolilor cardiovasculare şi al trombozelor. Suplimentarea dietei cu vitamina B6, regǎsitǎ în conopidǎ, usturoi, ardei, banane, sparanghel,  reduce nivelurile de colesterol LDL cu un procent de pânǎ la 20%.

Vitamina C joacǎ un rol important în tratamentul hipercolesterolemiei prin prevenirea oxidǎrii LDL colesterolului, dar şi prin eliminarea radicalilor liberi produşi în organism. Din acest motiv, orice dietǎ care urmǎreşte scǎderea nivelului seric ale colesterolului, trebuie sǎ conţinǎ alimente bogate în vitamina C reprezentate de: broccoli, pătrunjel, ardei verde, căpşuni, conopidă, lămâi, salată verde, papaya, varză, spanac, kiwi, cacao, portocale, grepfrut, roşii, sparanghel, ţelină, ananas.

Vitamina E reprezintǎ principalul antioxidant gǎsit în cele mai mari cantitǎţi în particulele de  LDL- colesterol pe care îl protejează de oxidare. Se recomandǎ o asociere în cadrul dietei a vitaminelor C şi E, cunoscut fiind faptul potrivit cǎruia vitamina C ajutǎ la restabilirea vitaminei E oxidate înapoi la stadiul de neoxidatǎ. Sursele cele mai importante de vitaminǎ E sunt reprezentate de: uleiurile vegetale, verdeţuri, cereale integrale sau de nuci.

Beta-carotenul deşi nu este gǎsit în cantitǎţi mari în particulele de LDL- colesterol, beta-carotenul are totuşi un rol demonstrat în prevenirea oxidǎrii acestuia, iar asociat are efect vasodilatator. Pentru scǎderea colesterolului seric se pot utiliza alimente bogate în beta-caroten reprezentate de: salata verde, spanac, pǎtrunjel, tomate, broccoli, sparanghel, caise, cartofi dulci, morcovi, cacao.

În acelaşi mod, bioflavonoidele au rol antioxidant, aportul lor în alimentaţie fiind asociat cu un risc mai scǎzut al mortalitǎţii cardio-vasculare. Aportul de bioflavonoide este asigurat prin consumul de : ceai, citrice, ceapǎ, struguri.

Grăsimi mononesaturate, cum ar fi de la uleiul de mǎsline, sunt mult mai rezistente la oxidare decât cele care au niveluri ridicate de grǎsimi polinesaturate. Existǎ studii care au demonstrat eficienţa utilizǎrii uleiului de mǎsline pentru diminuarea mortalitǎţii prin boli cardiovasculare. Astfel, recomandǎrile de regim pentru scǎderea colesterolului constau în consumul de  alimente bogate în grăsimi mononesaturate precum: uleiul de măsline,  uleiul de floarea-soarelui sau de avocado.

Acestea reprezintǎ doar câteva suplimente alimentare utilizate pentru reducerea nivelului seric al colesterolului. Asocierea unei diete echilibrate cu exerciţiile fizice şi cu un stil de viaţǎ activ contribuie la menţinerea unei stǎri optime de sǎnǎtate.

Dr. Suătean Diana - Maria

Medic specialist medicină internă

Medic rezident medicină de familie

Medcenter Cluj