Supraexpunerea la soare - recomandări şi riscuri
Fără soare viaţa pe pământ nu ar fi posibilă, soarele fiind cel mai bun prieten al nostru. El are numeroase efecte benefice, printre acestea numărându-se producerea de vitamina D cu rol în fixarea calciului în oase, reducerea stresului , diminuarea depresiei şi protejarea faţă de apariţia unor neoplazii. Supraexpunerea la soare are însă efecte nedorite, uneori chiar catastrofale. Pe termen scurt, expunerea exagerată la soare poate conduce la apariţia arsurilor solare, iar pe termen lung, razele UVA şi UVB conduc la îmbătrânire prematură şi pot contribui la apariţia cancerelor cutanate.
Organismul dispune de mecanisme naturale de fotoprotecţie, unul dintre acestea fiind apariţia bronzului, însă efector protector al acestora este limitat. Expunerea la soare timp de 15 minute a unui tegument nepregătit în prealabil duce la epuizarea acestor mecanisme naturale de protecţie şi la apariţia arsurilor solare. Eficacitatea fotoprotecţiei naturale a unei anumite persoane depinde în mod esenţial de pigmentaţia sa constituţională şi de capacitatea de a-şi creşte această pigmentaţie după expunerea la soare. Astfel, persoanele care au pielea deschisă la culoare sunt mai susceptibile la apariţia arsurilor solare şi a cancerelor de piele.
Persoanele care trebuie să evite, pe cât posibil, expunerile la soare sunt persoanele:
· cu istoric personal sau familial de melanom sau alt cancer cutanat;
· care au foarte multe "aluniţe";
· cu pielea deschisă la culoare;
· copiii.
Copiii sub vârsta de un an nu trebuie ţinuţi pe plajă sub nicio formă!
Măsurile de fotoprotecţie externă, precum protecţia vestimentară (pălării cu boruri largi, cămăşi cu mânecă lungă etc) şi folosirea cremelor ecran solar cu factor de protecţie mediu spre mare, nu au rolul de a creşte numărul de ore de expunere, ci de a permite o expunere raţională, minimizând astfel riscurile expunerii.
· Studiile au arătat că în primii ani de folosire a cremelor fotoprotectoare, acestea au avut un efect paradoxal de creştere a incidenţei melanoamelor cutanate, tocmai prin prelungirea timpului total de expunere la soare. Sub impresia că sunt protejaţi de aceste creme "minune", oamenii sunt tentaţi să se expună la soare o perioadă mai lungă de timp, în acest fel cantitatea acumulată de raze UV este mult mai mare şi implicit şi riscul de cancer cutanat este mai crescut.
REGULILE GENERALE care trebuie respectate pe parcursul vacanţei de vară sunt următoarele:
1. organismul trebuie adaptat treptat la razele solare, expunerea începând dimineaţa, cu evitarea intervalului orar 11-16 şi fără a depăşi 2 ore pe zi;
2. cremele fotoprotectoare vor fi aplicate în cantitate suficientă pe toată suprafaţa corpului, insistând asupra feţei, decolteului şi umerilor; pentru început vor fi folosite creme cu factor de protecţie mai mare;
3. toate persoanele care urmează să se expună la soare, în special cele cu risc amintite mai sus, ar trebui să facă cel puţin o vizită anuală la medicul specialist dermatolog pentru a descoperi din timp o leziune cutanată care ar putea pune viaţa în pericol, ştiut fiind faptul că melanomul ("aluniţa" malignă) reprezintă unul din cele mai agresive forme de cancer uman.
Este important de ştiut că fotoexpunerea nu reprezintă singurul factor de risc în apariţia cancerului de piele. Moştenirea genetică şi traumatismele (în special cele repetate) reprezintă, de asemenea, factori de risc pentru apariţia modificărilor maligne la nivelul "aluniţelor".
Leziunile suspecte pentru care pacientul trebuie să se prezinte de urgenţă (în maxim două săptămâni) la dermatolog sunt următoarele:
· o nouă "aluniţă" care creşte rapid după vârsta pubertăţii;
· modificarea în mărime, formă şi culoare a unei "aluniţe" preexistente;
· orice "aluniţă" care are mai mult de trei culori sau care devine asimetrică;
· orice tumoretă cutanată nou-aparuta, indiferent că este pigmentată sau nu;
· orice linie pigmentară nouă la nivelul unghiei;
· apariţia unei formaţiuni subunghiale;
· orice "aluniţă" care devine simptomatică (care sângerează sau devine pruriginoasă).
Tratamentele neadecvate pot avea consecinţe dezastruoase. Excizia chirurgicală timpurie şi completă a acestor aluniţe suspecte, dublată de un control histopatologic competent, reprezintă singura conduită corectă care poate salva viaţa pacientului.
Dr. Irina Mărgăritescu
Medic specialist dermatologie şi dermatopatologie
Centrele Medcenter Bucureşti
Irina Mărgăritescu este medic specialist dermatolog şi dermatopatolog în cadrul Centrelor Medicale Medcenter Bucureşti.Specializare în dermatopatologie la cea mai prestigioasă instituţie de dermatopatologie din lume, respectiv Ackerman Academy of Dermatopathology din New York, sub îndrumarea prof A. Bernard Ackerman şi G. Gottlieb. Certificări internaţionale în dermatopatologie, respectiv: Diplomă în Dermatopatologie a Colegiului Regal al Patologilor din Marea Britanie şi cea a Comitetului Internaţional de Dermatopatologie şi a Uniunii Medicilor Specialişti din Europa. Arii de interes: diagnosticarea şi tratarea tumorilor cutanate, cu cercetări şi comunicări la conferinţele naţionale şi internaţionale de profil.
