Tulburările de somn

Tulburările de somn sunt frecvent întâlnite la pacienţii care se prezintă la medic.

Somnul este o stare fiziologică periodică, reversibilă, caracterizată prin pierderea de conştienţă, asociată cu scăderea percepţiei stimulilor auditivi şi vizuali, încetinirea funcţiilor vitale (respiraţie,ritm cardiac), relaxarea musculaturii, scăderea temperaturii corpului cu 0,5 grade celsius, scăderea funcţiilor secretorii.

Există două tipuri de somn:somnul cu mişcări rapide ale ochilor (REM) sau somnul paradoxal şi somnul lent sau cu mişcări lente ale ochilor (NREM). Durata acestor două faze ale somnului variază în funcţie de vârsta, de privarea anterioară de somn, de perioada nopţii în care se desfăşoară somnul.

La trezirea din somnul REM se poate face evocarea viselor în detaliu, vivace. Pot fi evocate şi visele din somnul NREM, însă acestea sunt lipsite de detaliile şi vivacitatea viselor din somnul REM.

Ritmul circadian este reglat de către hipotalamus, care acţionează ca un pacemaker în conducerea ritmului somn-veghe.

Tulburările de somn se împart în:

· dissomnii,

· parasomnii

· tulburări de somn asociate cu tulburări medicale.

Din categoria dissomniilor fac parte:

· Insomnia (somnul nesatisfăcător): poate fi percepută ca adormire dificilă sau treziri frecvente, treziri matinale, somnolenţă persistentă.

Insomnia psihofiziologică este o tulburare de comportament în care pacienţii sunt preocupaţi de incapacitatea percepută de a dormi bine în timpul nopţii. Aceştia adorm uşor la ore neprogramate sau în afara mediului ambiental obişnuit pentru somn.

Insomnia de altitudine apare în momentul expunerii la altitudine mare.Se crede că atât hipoxia cât şi hipocapnia determină o respiraţie periodică, care duce la un somn neodihnitor şi la treziri frecvente.

Insomnia situaţională tranzitorie apare la schimbarea mediului de dormit.

· Tulburările de somn dependente de alcool şi medicamente

Cofeina este cea mai frecventă cauză farmacologică de insomnie.De asemenea, alcoolul şi nicotina pot determina insomnie, deşi unii pacienţi le folosesc pentru a induce somnul.

· Narcolepsia

Se caracterizează prin somnolenţă în timpul zilei; somnul din timpul nopţii este cu tulburări (halucinaţii terifiante la debutul somnului sau la trezire, paralizie în somn), cataplexie (pierderea tonusului muscular brusc, fără pierderea conştienţei, provocată de emoţii), pierderi de memorie.

· Sindroamele apneice în somn

Sunt o cauză frecventă a somnolenţei din timpul zilei, dar şi a tulburărilor de somn nocturn.Apneea sau oprirea respiraţiei apare din cauza obstrucţiei căilor respiratorii superioare sau poate avea cauză cerebrală centrală (absenţa efortului respirator). Apneea de somn este des întâlnită la bărbaţii supraponderali, vârstnici şi cu hipertensiune arterială.

· Dissomnia asociată cu mişcarea membrelor: sindromul picioarelor neliniştite şi mişcarea periodică a membrelor (mioclonia nocturnă).

În cazul sindromului piciorelor neliniştite pacientul resimte o nevoie acută de a-şi mişca piciorele în perioada premergătoare somnului sau la trezire. Pe de altă parte ei nu pot adormi din cauza acestei mişcări. Mioclonia nocturnă se manifestă cu extensia stereotipă a degetelor mari de la piciore şi flexia dorsală a picioarelor în prima parte a nopţii şi poate dura de la 10 minute până la câteva ore. Mioclonia nocturnă se asociază cu treziri dese.

Parasomniile sunt tulburări de comportament în timpul somnului asociate cu treziri scurte, parţiale, dar fără întreruperea totală a somnului.

Dintre parasomnii fac parte:

· Somnambulismul (mersul în somn): este o tulburare a somnului lent, obişnuită la

copii şi adolescenţi, în care aceştia părăsesc patul şi execută activităţi motorii automate (merg, ies din casă,urinează în locuri nepotrivite).Trezirea se face cu greu, iar activităţile efectuate pot fi fatale.

· Visele terifiante sau pavorul nocturn se manifestă în principal la copiii mici în

primele ore de la debutul somnului (în timpul somnului lent NREM): copilul ţipă brusc, transpiră, inima îi bate repede, respiră foarte des, este greu de trezit şi se linişteşte în prezenţa părinţilor.Visele terifiante şi somnambulismul sunt anomalii ale trezirii.Coşmarurile au loc în somnul REM, iar trezirea este deplină, cu amintirea în detaliu a visului urât.

· Tulburările de comportament în somnul REM- parasomnie rară, care afectează

bărbaţii de vârstă medie cu un istoric de boală neurologică anterioară.Simptomele sunt reprezentate de un comportament violent în somn, relatat de partenerul de somn, soldat cu rănirea gravă a celui din urmă.

· Bruxismul în somn este o încleştare involuntară a dinţilor în timpul somnului, având

drept urmare distrugerea smalţului şi a dentinei.

· Enurezisul nocturn sau urinarea în pat se produce în timpul somnului cu unde lente

NREM.Tratamentul enurezisului se face peste vârsta de 5-6 ani, până atunci fiind considerat o trăsătură normală în evoluţia copilului.

Alte parasomnii sunt reprezentate de balansarea capului în somn,vorbitul în somn şi crampe ale picioarelor în timpul somnului.

Tulburările de somn asociate cu tulburări medicale sau psihiatrice

· Tulburări de somn asociate cu tulburări psihiatrice

În schizofrenie se inversează ritmul somn- veghe, somnul este fragmentat şi apare insomnia. Pacienţii cu anxietate, tulburări afective, boli obsesiv compulsive, alcoolism cronic dorm puţin.

În cazul depresiei psihice apare insomnie la debutul somnului şi trezire foarte devreme dimineaţa, acestea fiind semne importante şi timpurii ale depresiei.

În manie şi hipomanie durata somnului este redusă.

Alcoolicii cronici nu au somn lent NREM, au doar somn REM, paradoxal, se trezesc des noaptea, au somnolenţă ziua, iar aceste tulburări persistă ani de zile după încetarea consumului de alcool.

· Tulburările de somn asociate cu tulburările neurologice

Durerea din diverse afecţiuni neurologice poate determina întreruperea somnului.

Demenţele se asociază cu tulburări în sincronizarea ritmului veghe somn:"hoinăreli nocturne".

În epilepsie pot apărea în timpul somnului crize convulsive.

· Tulburările de somn asociate cu afecţiunile medicale

Printre cele mai importante afecţiuni asociate cu tulburările de somn se numără astmul bronşic, ischemia cardiacă, boala pulmonară cronică obstructivă, menopauza, hipertiroidismul, refluxul gastroesofagian, insuficienţa renală cronică, insuficienţa hepatică.

Pentru a putea diagnostica tulburarea de somn sunt necesare anamneza (interviul cu pacientul), examenul clinic, studierea fazelor somnului cu ajutorul electroencefalogramei (EEG), electrooculogramei (EOG) şi electromiogramei de suprafaţă (EMG), precum şi alte investigaţii specifice afecţiunilor medicale coexistente.

 

Aşadar, dacă aveţi probleme cu somnul nu ezitaţi să mergeţi la medic!

Calitatea vieţii noastre depinde de un somn odihnitor!

 

Dr. Zarvă Maria

Medic specialist medicina de familie

Medcenter Constanţa