aslo

Definiţie şi caracteristici:

Acest test măsoară cantitatea de anticorpi produşi ca răspuns la o infecţie recentă cu un streptococ. Streptolizina O este o toxină produsă de bacteriile streptococice de grupa A (Streptococcus pyogenes).
Anticorpii produşi împotriva acestei toxine străine apar în sânge în urma infectării.

Ce indică:

Testul ASLO se efectuează, în primul rând, pentru a afla dacă un pacient a suferit recent o infecţie provocată de un streptococ (faringită, amigdalită, scarlatină). În cele mai multe cazuri, infecţiile de acest gen sunt depistate şi tratate cu antibiotice. În cazurile în care nu prezintă simptome identificabile şi/sau rămân netratate, se pot dezvolta totuşi la unii pacienţi, în special copii, complicaţii post-streptococ, şi anume febra reumatică şi glomerulonephritis (boală a rinichiului). De aceea, testul se recomandă dacă pacientul prezintă simptome ce indică oricare din aceste condiţii.

Când se efectuează:

Testul ASLO se efectuează atunci când simptomele prezentate de un pacient sunt suspectate de doctor de a fi cauzate de o infecţie anterioră cu streptococ. Se efectuează la apariţia simptomelor, de obicei în săptămânile următoare unei dureri de gât sau infecţie de piele. Testul poate fi efectuat de 2 ori într-o perioadă de 10-14 zile pentru a stabili daca nivelul anticorpilor este în creştere , în scădere sau ramâne acelaşi.

Ce înseamnă rezultatele:

Rezultatele testului ASLO pot fi raportate în diferite modalităţi. Cu toate acestea, interpretarea este în general aceeaşi: cu cât rezultatul indică o valoare mai mare, cu atât cantitatea de anticorpi din sânge este mai mare ( în afara cazului în care se face o proporţie şi se interpretează diferit).
Anticorpul ASO este ori absent ori prezent într-o concentraţie foarte mică la pacienţii care nu au avut o infecţie recentă cu streptococ.
Anticorpii sunt produşi la aproximativ o săptămână - o lună după infecţia iniţială. Nivelul lor ajunge la un maxim la 4-6 săptămâni după boală, după care, scade treptat dar poate rămâne la un nivel detectabil timp de câteva luni după ce infecţia a fost absorbită.
Dacă testul este negativ sau dacă ASO este prezent într-o concentraţie foarte mică, atunci pacientul cel mai probabil nu a avut o infecţie recentă cu streptococ. Această variantă este adevarată mai ales daca o mostră prelevată la 10-14 zile mai târziu este de asemenea negativă sau minimă.
Dacă nivelul de ASO este ridicat sau în creştere, este foarte probabil ca pacientul să aibă o infecţie recentă cu streptococ.
Nivelul ASO iniţial mare şi apoi în scădere, sugerează că infecţia este pe cale de a se vindeca.

Acest test nu poate indica apariţia unor posibile viitoare complicaţii în urma infecţiei, nici gradul de severitate al bolii. Daca sunt prezente simptome de febra reumatică şi glomerulonephritis (boală a rinichiului) , un nivel ridicat de ASO poate fi folosit pentru a confirma diagnosticul.