bilirubina directă (conjugată)

Definiţie

Bilirubina rezultă prin catabolismul fracţiunii hem din diferite hemoproteine, prin procesul de hemoliză (distrugerea eritrocitelor).  Procesul are loc la nivelul sistemului reticulo endotelial. Bilirubina este transportată la ficat, apoi este excretată cu bila. O mică cantitate de bilă se găseşte în ser, de aceea valorile bilirubinei serice cresc când există o distructie exagerată a eritrocitelor. O creştere a valorilor de bilirubină din ser apare atunci când producţia depăşeşte metabolismul şi excreţia acesteia. Bilirubina există sub două forme : indirectă (neconjugata), în care bilirubina este legată de proteine şi directă (conjugată), în care bilirubina circulă liberă prin sânge, iar la nivelul ficatului este conjugată cu acid glucuronic. O creştere a bilirubinei neconjugate este mai frecventă în procesele de distructie crescută a eritrocitelor (hemoliza). Bilirubina conjugată este crescută în obstrucţii hepatice.

Valori normale

Chimie umedă (Olympus)                                    
Valori cuprinse între 0,0-0,2 mg/dl

Chimie uscată (Vitros FS)
Valori cuprinse între 0,0 - 0,4 mg/dl

Semnificaţie clinică

Valori crescute peste limitele normale

• Cancer de cap de pancreas
• Calculi în căile biliare
• Sindromul Dubin Jonson

Factori de interferenţă

1. Expunerea la lumină determină valori scăzute ale bilirubinei.
2. Anumite alimente (morcovi) sau medicamente (acetaminofen, cefalosporine, captopril, furosemid, etc), determină valori fals crescute ale bilirubinei, prin metoda spectrofotometrică.
3. Substanţele de contrast administrate cu 24 de ore înainte de recoltare, interferează cu determinarea bilirubinei.