citomegalovirus - Anticorpi IgM

Definiţie şi caracteristici:

Analiza pentru Citomegalovirus (CMV) este recomandată pentru a vedea dacă pacientul este infectat cu CMV în prezent, sau a fost recent. Analiza implică fie o determinare a cantităţii de anticorpi CMV - proteine imunitare create ca răspuns la infestarea cu CMV-, fie depisatrea propriu-zisă a virusului.
Marea majoritate a persoanelor infecate sunt copii sau tineri şi nu prezintă simptome specifice sau probleme de sănătate. Citomegalovirusul se găseşte în multe dintre fluidele organismului (salivă, urină, sânge, laptele de sân de la pacientele cu nou-născuţi, spermă, secreţii cervicale) în timpul perioadei active a infecţiei. Virusul se transmite uşor persoanelor din jur prin apropiere fizică sau contactul cu obiecte infestate (de exemplu, scutecele bebeluşilor sau jucării). După ce faza activă a infestării a trecut, CMV intră într-o stare dominantă sau latentă - la fel ca toţi ceilalţi viruşi din familia herpesului.
Citomegalovirusul rămâne în organismul pacientului întreaga viaţă fără a cauza alte simptome, decât dacă virusul devine reactiv atunci când sistemul imunitar este slăbit.

CMV poate cauza o serie de probleme medicale:
• La adulţii tineri: stadiul primar de CMV poate cauza o infecţie cu gripă sau o boala de tip mononucleosis. Această stare determină simptome cum ar fi oboseală extremă, febră, frisoane, dureri corporale sau dureri de cap.
• La nou-născuţi: stadiul primar de CMV poate provoca infecţii fizice grave şi probleme de dezvoltare, mai ales atunci când femeile sunt infectate în timpul sarcinii iar virusul se transmite copilului prin placentă. Aproximativ în 90% din cazuri, copilul infestat apare perfect normal la naştere, dar pe parcurs poate dezvolta probleme ale auzului sau vederii, apariţia pneumoniei, convulsii, şi / sau o dezvoltare întârziată ale funcţiilor mentale.
• La pacienţii cu sisteme imunitare slăbite, CMV poate provoca boli grave şi chiar moartea; aceste persoane sunt cele care sunt infestate cu virusul HIV/SIDA, cei care au suferit transplanturi de organe sau măduvă osoasă, precum şi cei care se afla în curs de chimioterapie pentru tratarea cancerului. Pacienţii care au sistemele imununitare afectate şi sunt infectaţi cu CMV pentru prima dată pot dezvolta simptome mai severe ale bolii. Acest lucru poate afecta ochii (inflamarea retinei ce poate duce la orbire), tubul gastro-intestinal (diaree cu sângerari şi dureri abdominale), plămânii (pneumonie şi dificultăţi de respiraţie) şi creierul (encefalita).
• Mai pot fi afectate, de asemenea, ficatul şi splina.

Ce indică:

Există mai multe metode de depistare a infecţiei citomegalovirusului (CMV): prin analiza anticorpilor IgG şi IGM ai Citomegalovirusului sau prin depistarea virală (determinarea materialului genetic al virusului).

Anticorpii IgM sunt primii produşi de către organism ca răspuns la infecţia cu CMV, fiind prezenţi timp de 1-2 săptămâni după expunere. Producţia de anticorpi IgM creşte pentru o perioadă scurtă de timp, iar apoi scade (uneori, după câteva luni de la infecţie, nivelul acestora poate să fie nedepistabil). O cantitate suplimentară de anticorpi IgM este produsă atunci când virusul trece din starea latentă în cea reactivă.

Când se efectuează:

Analiza pentru Citomegalovirus poate fi efectuată împreună cu alte teste pentru gripă sau virusul Epstein Barr, atunci când un pacient tânăr sau o femeie gravidă prezintă simptome precum sunt oboseala, ganglioni sau febră; sau atunci când medicul suspectează infestarea cu CMV a pacientului.

Alte cazuri pentru efectuarea analizei:

• Atunci când sistemul imunitar este slăbit, iar pacientul prezintă inflamări la plămâni, ochi, ficat, splină şi/sau ale tractului gastrointestinal;

• Când pacientul efectuează un tratament antigripal pe o perioadă mai lungă de timp;

• Dacă nou-născutul prezintă icter, anemie, splina sau ficatul lărgit şi/sau capul este de dimensiuni prea mici; sau dacă acesta are probleme de vedere sau auz, neurologice sau pneumonie.