glucoza (ser, urină, lcr)

Definiţie şi caracteristici:

Glucoza reprezintă un tip de zahăr, fiind principala sursă de energie a organismului.

Carbohidraţii proveniţi din alimentele consumate sunt transformaţi în glucoză, absorbititi de intestinul subţire pentru a intra apoi în circulaţia sângelui. Majoritatea celulelor corpului au nevoie de glucoză pentru producerea de energie, excepţie făcând creierul şi celulele sistemului osos a căror funcţionare se produce atunci când nivelul glucozei rămâne peste un anumit nivel. Această necesitate a glucozei depinde de existenţa insulinei, hormon produs de pancreas, cu rol de a dirija şi transporta glucoza în celule, dar şi de a transmite organismului să stocheze excesul de glucoză sub formă de glicogen şi/sau trigliceride în celulele adipoase. Din acest motiv glucoza şi insulina reprezintă nişte substanţe vitale.

De obicei nivelul glucozei creşte uşor după fiecare masă, iar insulina este secretată tocmai pentru a-l reduce. În cazul în care acest nivel scade foarte mult, aşa cum se întâmplă între mese sau după un efort fizic, glucagonul (hormon pancreatic) este secretat pentru a-i transmite ficatului să readucă o parte din glicogen în glucoză, crescând astfel nivelul glucozei din sânge.

Dacă echilibrul glucoză/insulină este destabilizat , organismul încearcă să-l readucă la normal atât prin creşterea producţiei de insulină cât şi prin excretarea glucozei în urină. Cele două forme ale dezechilibrului glicemiei, hiperglicemia şi hipoglicemia pot pune în pericol viaţa cauzând disfuncţionalităţi ale organelorinterne, ale creierului sau comă, putând duce până la deces. Hiperglicemia cronică poate produce în timp afecţiuni ale rinichilor, ochilor, inimii vaselor de sânge şi sistemului osos, iar hipoglicemia cronică afectează creierul şi sistemul nervos. În anumite cazuri, femeile pot dezvolta hiperglicemie în timpul sarcinii, ducând până la diabet gestaţional. Netratată, această afecţiune provoacă sarcini în care nou-născuţii au dimensiuni peste limita normală şi cu un nivel scăzut al glucozei.

Ce indică:

Testarea glicemiei se efectuează pentru a măsurarea cantităţii de glucoză din sânge, pentru a detecta atât hipoglicemia, cât şi hiperglicemia, pentru a ajuta la diagnosticarea diabetului, a monitoriza nivelurile.

Glicemia poate fi măsurată dimineaţa(bazală, à jeune), la întâmplare(în orice moment), după mese şi/sau ca parte a unui test oral de toleranţă la glucoză(OGTT/GTT). Majoritatea femeilor însărcinate sunt testatea, între săptămânile 24 şi 28 de sarcină, în vederea depistării diabetului gestaţional, formă temporară a hiperglicemie. Persoanele care suferă de diabet trebuie să-şi monitorizeze nivelurile glicemiei de mai multe ori pe zi pentru a determina cât de mult scade sau creşte sub limitele normale. În cazul pacienţilor suspectaţi de hipoglicemie, nivelurile glucozei se măsoară pentru a confirma diagnosticul.