Cancerul de prostată
Pe parcursul vieţii, un bărbat prezintă un risc mediu de 16% să fie diagnosticat cu cancer de prostată şi un risc de 3% să decedeze din această cauză.
Cancerul de prostată se află printre principalele cauze de deces datorat cancerelor din rândul bărbaţilor, situându-se pe locul II, primul loc fiind ocupat de cancerul pulmonar.
Prostata este o gladă a sistemului reproductiv masculin de mărimea unei nuci situată anterior de rect şi sub vezica urinară, înconjurând uretra. Cu înaintarea în vârstă tinde să-şi mărească dimensiunile putând duce la îngustarea uretrei şi modificarea ( reducerea) fluxului urinar.
Cancerul de prostată apare datorită înmulţirii necontrolate a celulelor prostatei din cauze necunoscute existând mai multe ipoteze în acest sens.
Riscul de cancer de prostată în funcţie de vârstă
- 45 ani - risc de 1/2500
- 50 ani - risc de 1/476
- 55 ani - risc de 1/120
- 60 ani - risc de 1/43
- 65 ani - risc de 1/21
- 70 ani - risc de 1/13
- 75 ani - risc de 1/9
- peste 75 ani - risc de 1/6
Screening-ul reprezintă căutarea semnelor unei boli la persoane care nu au simptome pentru boala respectivă, iar screening-ul cancerului de prostată reprezintă căutare bolii în fazele incipiente când tratamentul are eficacitate maximă.
Pentru cancerul de prostată acest screening inculde tuşeul rectal pentru examinarea prostatei ( realizat de către medicul urolog) şi determinări de laborator ale PSA şi freePSA. Se recomandă determinarea PSA pentru screening la bărbaţii peste 50 ani, iar la cei cu antecedente în familie de cancer de prostată ( tată, fraţi) se recomandă începerea screening-ului de la vârsta de 40 ani.
Determinarea PSA este utilă nu doar pentru screening-ul cancerului de prostată ci şi pentru monitorizarea tratamentului cancerului de prostată ( tratament chirurgical, radioterapie, hormonoterapie) şi pentru monitorizarea eventualelor recurenţe. PSA este un marker mai specific şi mai sensibil decât alţi markeri ai prostatei ( ex. Fosfataza acidă prostatică), având o acurateţe mai mare şi în monitorizarea tratamentului şi a recurenţelor cancerului.
Nivelele PSA sunt funcţie de vârstă, rasă şi sunt influenţate de anumite proceduri medicale ( tuşeu rectal, biopsie sau chirurgie a prostatei ), ejaculare, volumul prostatei, diferite infecţii ( infecţii urinare, prostatite ) şi de anumite tratamente (Finasteride = PROSCAR).
De aceea rezultatele analizelor de laborator trebuie să fie interpretate de un medic specialist în context clinic.
Valori ale PSA peste 4 ng/ml nu se asociază obligatoriu cu cancerul de prostată existând aşa numita "zonă gri de diagnostic" la valori ale PSA între 4 -10 ng/ml când este foarte utilă determinarea freePSA care ajută la diferenţirea între hipertofiile benigne de prostată şi cancer ( freePSA < 23% creşte probabilitatea prezenţei cancerului de prostată).
Determinarea PSA şi freePSA se realizează din sânge din aceeaşi recoltă fără cerinţe speciale luându-se în calcul factorii de care sunt dependenţi, rezultatele necesitând interpretarea unui medic specialist în context clinic.
Valori crescute ale PSA apar în cancerul de prostată, prostatite şi hipertrofia benignă de prostată.
Dr. Andreea Alexandru
Medic Specialist Medicină de laborator
MEDCENTER Berceni