Diagnosticarea infecţiilor cu Toxoplasma la gravide
- Pagina 2/2
-
- pagina anterioara
- pagina urmatoare
Diagnosticul în Toxoplasmoza
Diagnosticul imunologic se poate realiza prin urmatoarele metode:
- reacţia de imunofluorescenţă indirectă (RIF) prin care se pot decela atât anticorpi IgG, cat şi IgM. Unii bolnavi cu imunodepresie şi cu toxoplasmoză acută pot să nu aibă anticorpi IgM, evidenţiaţi prin RIF.
- metoda ELISA, care determină ambele tipuri de anticorpi.
Se monitorizează titrurile anticorpilor IgG şi IgM şi se stabileşte în funcţie de metoda folosită, daca infecţia este recentă sau este o infecţie din antecedente.
Diagnosticul infecţiilor la gravide
Se efectuează RIF - IgG sau IgM ELISA şi dacă sunt pozitive indică o infecţie recentă. În absenţa acestor anticorpi se face dozarea de anticorpi IgG, dacă titrul este de 1:1000 se repetă dozarea peste 3 săptămâni şi dacă titrul rămâne stabil înseamnă că infecţia s-a produs cu mai mult de 8 săptămâni în urmă şi riscul pentru făt este mic.
Pentru diagnosticarea prenatală a infectării fătului se utilizează PCR din lichidul amniotic întrucât anticorpii tip IgG sunt transmişi de la mamă pe cale placentară, iar IgM apare doar la jumătate din feţii infectaţi.
Indiferent de metoda de diagnostic folosita (RIF sauELISA) se recolteaza sange venos in vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator, si se separa serul prin centrifugare. Volumul de sange recoltat trebuie sa fie de circa 5 ml, volumul minim de ser necesar pentru determinarea ambelor tipuri de anticorpi fiind de 1 ml.
Sfaturi pentru pacienţi
Se recomandă testarea anticorpilor în faza acută şi covaleşcenţă pentru a confirma prezenţa bolii.
Rezultatele pozitive sau echivoce ar trebui retestate printr-o altă metodă şi eventual la un alt laborator.
La gravidele la care s-a obţinut un test pozitiv se pot continua investigaţiile cu testul de aviditate pentru IgG şi cu amniocenteza şi PCR.
Concluzii
Infecţiile cu Toxoplasma sunt asociate cu avorturile, întârzierea în dezvoltarea intrauterină a fătului, moartea intrauterină, naşterea prematură, moartea neonatală precoce şi malformaţiile congenitale.
Cunoaşterea antecedentelor patologice ale gravidei şi testarea serologică la începutul sarcinii ar permite un management corect al sarcinii în scopul reducerii efectelor negative asupra produsului de concepţie.
Toate femeile gravide ce prezintă condiţii de risc trebuie să facă analize pentru a detecta infecţia deoarece un diagnostic precoce şi o intervenţie adecvată împotriva acestei infecţii va determina un rezultat pozitiv.
Gabriela Manolache
Biolog
MEDCENTER Buzău
- Pagina 2/2
-
- pagina anterioara
- pagina urmatoare
