Dislipidemiile – Importanţa diagnosticului de laborator

Studii recente au subliniat implicarea acestor tulburări metabolice în afecţiuni nu numai din sfera cardiologiei, diabetologiei, nutriţie ci şi în patologii din sfera gastrolenterologiei, hepatologiei, nefrologiei, reumatologiei, neurologiei, boli infecţioase. În acest sens putem sublinia importanţa diagnosticului de laborator, ce trebuie stabilit înaintea afectării diferitelor organe şi sisteme.

Dislipidemia, ca alterare calitativă sau/şi cantitativă a metabolismului lipoproteinelor, se traduce prin creşterea sau descreşterea concentraţiei sanguine a fracţiunilor lipidice.

Aceste fracţiuni lipidice sunt reprezentate de:

• lipidele totale
• colesterol total
• fracţiuni de cholesterol - clasificate după densitate şi mobilitate migrării electroforetice în: HDL-colesterol, LDL-colesterol, VLDL-colesterol
• trigliceride

În practica medicală însă cele mai utilizate fracţiuni sunt:

• colesterolul total
• HDL-colesterol - denumit şi "colesterolul bun", deoarece recuperează colesterolul aflat în cantităţi mari în ţesutul adipos, muschi, etc. şi-l transportă spre ficat pentru a fi eliminat
• LDL-colesterol - denumit şi "colesterolul rău", deoarece se depune pe pereţii arterelor formând plăci de aterom.

Trigliceridele

Testarea directă a LDL-colesterol se utlizează de obicei când valoarea trigliceridelor este mai mare de 400 mg/dL, în rest se calculează după formula FRIEDEWALD (LDL-c =Colesterolul total-HDL-c-TG/5)

Clasificarea dislipidemiilor

1. Hiperlipidemiile

- primare: disfuncţii cu transmitere genetică (hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială)

- secundare - de cauze multiple:

• nutriţionale: obezitate, consum de alcool, sedentarism, regim alimentar bogat în grăsimi
• hepatice: insuficienţă hepatică
• renale: sindrom nefrotic, insuficienţă renală
• endocrine: diabet zaharat, sindrom Cuhing, hipotiroidism
• medicamentoase: contraceptive orale, betablocante

2. Hipolipidemii

• sindroame de malabsorbţie
• malnutriţie

Bilanţul lipidic se impune a fi efectuat cu o anumită periodicitate în afecţiuni precum: diabet zharat, afecţiuni cardio-vasculare, accidente vasculare cerebrale, obezitate, dar chiar şi la persoanele asimptomatice, cu vârsta peste 20 ani, la un interval de 5 ani(conform ghidului american NATIONAL CHOLESTEROL EDUCATION PROGRAM ADULT TREATMENT PANE).

Valori normale şi critice ( de alertă) ale lipidelor din sânge.

COLESTEROLUL TOTAL -prezintă variaţii:

• fiziologice: în funcţie de vârstă, sex, zonă geografică, obiceiuri alimentare, graviditate
• patologice: hipercolesterolemia familială, sindrom nefrotic, diabet zaharat, ateroscleroza, hipotiroidie , pancreatită, icter obsructiv.

HDL-colesterol ->40 mg/dl. O valoare serică sub aceasta este un factor predictiv important pentru boala cardio vasculară, chiar mai mult decât valorile LDL-C sau ale colesterolului total

LDL -colesterol valori de referinţă:

S-a demonstrate ca LDL-c este puternic aterogen şi de aceea reprezintă prima ţintă a terapiei la persoanele cu dislipidemie urmându-se în funcţie de cumulul de factori de risc reducerea concentraţiei sub 100 mg/dl sau chiar sub 70 mg/dl.

TRIGLICERIDELE - sunt esteri ai glicerinei cu acizi graşi şi intră în constituţia lipoproteinelor cu densitate foarte joasă -VLDL şi chilomicroni.

Valori normale: <150 mg/dl

Nivel ridicat: 150-199 mg/dl

Nivel înalt: 200-499 mg/dl

Nivel foarte mare: >500 mg/dl

Având în vedere multitudinea factorilor care pot influenţa valorile fracţiunilor lipidice, considerăm că este important de subliniat rolul laboratorului de analize medicale care trebuie să dispună de aparatura performantă, reactivi de calitate şi nu în ultimul rând de personal bine instruit.

Astfel s-a dovedit că poziţia de recoltare influenţează valoarea colesterolului, nivelul cel mai scăzut al acestuia fiind în poziţie culcată şi cel mai crescut în poziţia în picioare. Deci, recoltarea va trebui făcută în pozitie sezând.

Având în vedere falsele creşteri ale grăsimilor, în special a LDL-colesterol, după masă, influenţa consumului de alcool, a unor medicamente, a înfometării, a stresului, a efortului fizic, recoltarea de sânge venos (5ml) se va face dimineaţa, după 12 ore de post alimentar (cu excepţia apei care poate fi ingerată), asigurându-ne că pacientul a avut o dietă normală cu 7 zile minim înainte de testare, că nu a consumat alcool cu 24-48 ore înainte, şi pe cât posibil a întrerupt medicaţia (diuretice, betablocante, antihipertensive - care scad nivelul seric al HDL-colesterol) cu 24 ore înaintea testării.

Deoarece stresul s-a dovedit a influenţa nivelul HDL-colesterol, pacinetul va fi sfătuit să se relaxeze.

Studiile au demonstrat că valoarea în plasmă a colesterolului este cu 10% mai mică decât în ser, de aceea recoltarea va trebui facută în vacutainere fară anticoagulant, şi separarea serului după centrifugarea probei, cât mai repede posibil -în nici un caz la mai mult de 6 ore, deoarece peste acest interval valoarea HDL-colesterol este influenţată.

Dr. Lavinia Scripcaru
Medic Primar de laborator
MEDCENTER Iaşi