Ghidul de explorare a trombofiliilor

Trombofiliile sunt afecţiuni care duc la creşterea predispoziţiei la trombozä. Sunt dezechilibre complexe ale hemostazei care implicä atât tulburäri alemecanismelor anticoagulante fiziologice (PC, PS, ATIII, TFPI), hipercoagulabilitatea (creşterea concentraţiei factorilor coagulärii), cât şi mecanismele fibrinolitice.

Termenul de trombofilie este echivalent şi cu cel de status protrombotic congenital sau dobândit.

SUSPICIUNEA DE TROMBOFILIE - pleacä de la:

Un eveniment trombotic (TVP, TEP, AVC sau IMA) < 50ani

Naşteri premature < 34 săptămâni (cauzate de insuficienta placentara)

Tromboze recurente (TVP, AVC, IMA) la orice varsta

Eclampsie, preeclampsie, HELLP

Cel putin 1 avort spontan > 10 săptămâni

Restricţie de creştere intrauterină (IUGR)

Cel putin 2 avorturi spontane < 10 săptămâni

Rudele pacientilor diagnosticati si confirmati cu trombofilii (chiar si in absenta complicatiilor trombotice)

TROMBOFILIILE - INCIDENŢĂ ŞI RISC TROMBOTIC

POPULAŢIA

GENERALĂ

TVP RECURENTE

Factor V Leiden

7-15%

25-60%

FII G20210A

6%

10%

MTHFR C677T homozigot sau C677T si A1298C dublu heterozigot

10-15%

-

PAI1 homozigot

5-11%

-

SAFL

1-5%

10%

PC, PS, ATIII

<1%

5%

TESTE PENTRU EXPLORAREA TROMBOFILIILOR

REZISTENŢA LA PROTEINA C ACTIVATĂ (APCR V)

Trombofiliile sunt afecţiuni care duc la creşterea predispoziţiei la tromboză. Sunt
dezechilibre complexe ale hemostazei care implică atât tulburäri ale mecanismelor anticoagulante fiziologice (PC, PS, ATIII, TFPI), hipercoagulabilitatea (creşterea concentraţiei factorilor coagulärii), cât şi mecanismele fibrinolitice. Termenul de trombofilie este echivalent şi cu cel de status protrombotic congenital sau dobândit.
Sistemul proteinei C a coagulării este unul dintre principalele mecanisme anticoagulante fiziologice care previne obstruarea trombotică a vaselor. Fenomenul de rezistenţă la proteina C activată se referă la incapacitatea de degradare a factorilor V sau VIII de către un sistem normal al proteinei C. Peste 90% din rezistenţa congenitală la proteina C activată este dată de anomalia factor V Leiden, restul fiind legate de alte anomalii ale factorului V sau probabil VIII. Este descrisä şi o rezistenţă dobânditä la proteina C activată, de exemplu, în sarcină sau în diferite condiţii patologice (sindrom antifosfolipidic).
APCR V este un test coagulometric bazat pe raportul dintre două APTT-uri, cu şi fără activator al proteinei C. Testul foloseşte o plasmă deficitară în factor V şi doar o mică cantitate de plasmă de pacient, ceea ce-i permite să fie lucrat şi în prezenţa tratamentelor anticoagulante (atât heparine cât şi antivitamine K) , în sarcinä sau în trombozä acutä. Dintre toate testele de trombofilie, APCR V este testul care trebuie indicat în primul rând, având în vedere incidenţa crescutä a anomaliei Leiden.

FACTOR V LEIDEN

Mutaţia factor V Leiden este o mutaţie punctiformă în poziţia 1691 (G/A) din gena factorului V care duce la fenomenul de Rezistenţă la proteina C activatä (factorul V nu poate fi degradat de sistemul proteinei C). Consecinţa este o predispoziţie la hipercoagulabilitate care se manifestă prin creşterea riscului de tromboze (arteriale şi venoase) de 7 ori pentru heterozigot şi de 80 de ori pentru homozigoţi. De asemenea, factorul V Leiden a fost asociat cu complicaţiile obstetricale (boala abortivă, restricţie de creştere fetală, decolare de placentă, preeclampsie sau prematuritate) şi chiar cu infertilitatea primară. Factorul V Leiden reprezintä cea mai frecventă trombofilie congenitală, incidenţa sa în populaţie fiind de 10-12% şi chiar mai mare în ţările nordice. Testul pentru depistarea mutaţiei FV Leiden este un test de biologie molecularä cu o sensibilitate şi specificitate foarte bunä (RT - PCR). Acest test confirmä suspiciunea de anomalie Leiden pe care o ridicä un test APCR V pozitiv.

FACTOR II G20210A

Mutaţia G20210A din regiunea 3'-UT a genei FII a coagulärii duce la nivele
plasmatice crescute ale protrombinei şi este responsabilă de 10 % din trombofiliile congenitale. Incidenţa ei este de aprox. 6% în populaţia generală şi se află pe locul doi după FV Leiden ca şi importanţă şi frecvenţă pentru riscul de trombozä. De asemenea, aceastä mutaţie este corelată cu complicaţiile obstetricale. Depistarea mutaţiei se realizeazä prin biologie molecularä - RT - PCR.