Peste 1 milion de români suferă de insuficiență cardiacă! Cum o poți preveni?

Insuficiența cardiacă reprezintă incapacitatea inimii de a pompa corespunzător sângele, pentru a-l transporta către restul organelor. Această afecțiune se instalează când este afectată una din structurile cardiace, determinând scăderea vitezei circulației sângelui și creșterea presiunii la nivelul inimii.

Pentru a diminua efectele negative ale acestei boli, este foarte important să se depisteze cu atenție factorii cauzatori, pentru a fi corectați, dacă acest lucru este posibil.

În țările dezvoltate, una dintre cele mai frecvente cauze ale insuficienței cardiace este boala cardiacă ischemică sau incapacitarea funcției unei porțiuni a mușchiului inimii (infarctul miocardic).

Printre cauzele apariției insuficienței cardiace mai pot fi enumerate afecțiuni precum:

• Afectarea funcției de deschidere sau închidere a unei valve la nivelul inimii (stenoza sau insuficiența aortică sau mitrală);
• Lipsa de oxigenare a miocardului (cardiopatia ischemică) sau diabetul zaharat, ca factor important de risc al cardiopatiei ischemice;
• Hipertensiunea arterială netratată corespunzător, ce determină îngroșarea miocardului, creșterea în volum a inimii și implicit slăbirea funcției acesteia;
• Aritmia cardiacă;
• Cardiomiopatia, inflamația mușchiului inimii sau un defect cardiac congenital.

Stilul de viață poate determina producerea insuficienței cardiace?

Stilul de viață al pacientului reprezintă de multe ori un factor decisiv pentru menținerea unei funcționări corespunzătoare a organismului sau pentru deteriorarea sănătății acestuia.

Astfel, insuficiența cardiacă poate fi influențată și de înaintarea în vârstă, de obezitate, de fumat sau de consumul excesiv, pe termen lung, al alcoolului sau unor alimente bogate în colesterol sau trigliceride.

Care sunt cele mai comune semne ale insuficienței cardiace?

• Senzația de lipsă de aer, de dificultate în respirație sau chiar tuse (dispnee la stare de efort, de repaus, poziție culcat sau în picioare);
• Edemele membrelor inferioare (umflarea picioarelor);
• Starea de oboseală fizică;
• Palpitațiile sau durerea în piept (angină pectorală);
• În cazul formelor grave ale afecțiunii, starea de greață și lipsa poftei de mâncare conduce la scăderea în greutate.

Cum poate fi diagnosticată insuficiența cardiacă?

Examen clinic	În cazul apariției simptomatologiei, care este nespecifică și se poate întâlni în cazul altor afecțiuni comune (anemie, obezitate, sedentarism), pacientul se va prezenta obligatoriu la un medic specialist în cardiologie pentru a depista riscul de insuficiență cardiacă și pentru confirmarea afecțiunii.
Teste de laborator	Pentru confirmarea diagnosticului, depistarea cauzei și prognozarea evoluției în timp a bolii, pot fi recomandate unele analize medicale: Hemoleucogramă completă; Sodiu; Potasiu; Creatinină; Uree; NT-pro BNP; Troponină; Creatinkinază; CK-MB.
Investigații medicale radio-imagistice	Ecografia cardiacă, o investigație de bază pentru înregistrarea unor anomalii ale structurii mușchiului cardiac sau a unor probleme valvulare, în evaluarea sistolei și a diastolei; Electrocardiograma, pentru a depista aritmiile, infarctul miocardic acut sau hipertrofia de ventricul stâng; Radiografia toracică, pentru depistarea măririi inimii sau a edemului pulmonar acut; RMN, mai puțin utilizat din pricina costurilor ridicate, evaluează funcția de pompare a sângelui și dimensiunea inimii; Computerul tomograf oferă informații precise, precum presiunea în camerele inimii, funcția sistolică sau diastolică. Această investigație este însă puțin utilizată, deoarece este invazivă și determină iradierea organismului prin folosirea substanței de contrast.

Există un tratament eficient pentru insuficiența cardiacă?

Insuficiența cardiacă se poate trata medicamentos, pentru reducerea factorilor de risc și ameliorarea simptomelor, iar în unele cazuri se recomandă chiar procedurile pe cord pentru corectarea cauzei (tratament intervențional sau chiar chirurgical), după cum urmează:

1. Tratamentul medicamentos pe termen lung, sub stricta supraveghere a medicului curant, se realizează prin utilizarea de beta-blocante, diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie, antiaritmice, anticoagulante etc.
2. Tratamentul intervențional presupune dilatarea arterelor coronare (prin implantarea de stent-uri), resincronizarea ventriculară sau implantarea unui defibrilator intracardiac.
3. Tratamentul chirurgical poate reprezenta o soluție de rezervă în momentul în care tratamentul medicamentos nu mai are efectul scontat și se poate contura sub diferite forme:

• operația de by-pass aorto-coronarian;
• îndepărtarea zonei anevrismale;
• protezarea valvulară;
• dispozitive de asistare ventriculară;
• în ultimă instanță, transplantul cardiac, în cazul existenței unui donator compatibil.

Care sunt restricțiile pentru un pacient cu insuficiență cardiacă?

Insuficiența cardiacă este o afecțiune cronică, ce trebuie permanent ținută sub control, pentru a nu apărea episoade de agravare a bolii. Pe lângă tratamentul medicamentos, pacientul trebuie să urmeze mai multe recomandări asupra stilului de viață:

• Reducerea consumului de sare, care determină retenția apei în organism și astfel suprasolicită mușchiul cardiac;
• Limitarea și chiar eliminarea tutunului (pentru a scădea riscul producerii infarctului miocardic) și a consumului de alcool (cu efecte vizibile asupra normalizării tensiunii arteriale);
• Desfășurarea unei activități fizice potrivite, în funcție de toleranța la efort: în cele mai multe cazuri de insuficiență cardiacă, mișcarea este benefică (mersul pe jos în ritm alert sau chiar alergarea ușoară);
• Monitorizarea atentă a greutății, întrucât în caz de obezitate se agravează insuficiența cardiacă;
• Limitarea călătoriilor în zone unde există o schimbare bruscă a presiunii atmosferice sau la altitudini mari;
• Evitarea infecțiilor respiratorii, deoarece tulburările de ritm pot agrava simptomele bolii.

Complicațiile insuficienței cardiace

În funcție de severitatea bolii, pacienții ce necesită tratament permanent sunt monitorizați periodic de medicul specialist.

În timp, calitatea vieții pacienților cu insuficiență cardiacă scade și poate evolua inclusiv cu risc de mortalitate. Cu toate acestea, în prezent există tratamente eficiente, coroborate cu corectarea factorilor de risc precum fumatul, diabetul zaharat, obezitatea sau hipertensiunea arterială.

Din nefericire, în stadiile avansate ale bolii, poate apărea senzația de lipsă de aer chiar și în cazul unui efort minim sau în somn, iar tulburările de ritm cardiac pot duce inclusiv la moarte subită.

Este foarte important ca pacienții să fie diagnosticați în fazele incipiente ale bolii, întrucât majoritatea persoanelor afectate nu suspectează nicio boală gravă, ajungând la medic din cauza oboselii rapide sau a lipsei de aer la efort. În urma diagnosticării precise, se impune prescrierea unui tratament personalizat în funcție de nevoile pacientului.

Să fim sănătoși, fiind informați!