Răceala comună și gripa

Odată cu începerea sezonului rece, pentru fiecare dintre noi crește riscul îmbolnăvirii de guturai (răceala comună) sau în cazuri extreme, de gripă. În ambele situații se produce “întâlnirea” dintre sistemul imunitar deficitar și agentul cauzator de boală, un virus.
Virusurile sunt diferiți de bacterii și de fungi (ciupercile). Este importantă această diferențiere pentru că ea dictează tratamentul în cele două afecțiuni.

Care sunt principalele cauze ale îmbolnăvirii?

În timpul sezonului rece, crește riscul de îmbolnăvire datorită impactului negativ al temperaturilor scăzute asupra imunității porții de intrare respiratorie: mucoasa respiratorie nazală și cea laringo-traheo-bronșică.
Alte cauze generale ale scăderii imunității biologice sunt:

schimbarea stilului de alimentație, prin consumarea unei cantități mai scăzute de vitamine și minerale din fructe și legume proaspete;
reducerea timpului dedicat activităților fizice și sportului, în special a celui petrecut în aer liber;
modificarea stilului de viață, care devine unul “de interior” și conduce la creșterea riscului de contagiozitate, atât răceala comună cât și gripa transmițându-se de la om la om.

Pe lângă aceste cauze generale, sunt implicate și cauze particulare, care variază de la un individ la altul. Acestea implică în principal boli preexistente ce determină scăderi constante de imunitate; obiceiuri deficitare de igienă personală care cresc riscul de boală infecțioasă; atitudinea nerezonabilă în privința alimentației; înfruntarea extremelor termice cu îmbrăcăminte și încălțăminte necorespunzătoare; nerespectarea odihnei necesare recuperării fizice și, nu în ultimul rând, tendința de evitare a unui consult medical și automedicația cu produse farmaceutice și mijloace empirice.

Virusurile - agenții cauzatori ai guturaiului și gripei

Răceala și gripa sunt cauzate de virusuri.

Dacă până acum am semnalat condițiile care sensibilizează “gazda” la îmbolnăvire, a sosit momentul să vorbim și despre agenții cauzatori ai guturaiului și gripei. Acesția sunt reprezentați de virusuri, care sunt niște paraziți intracelulari, cu dimensiuni mult mai mici decât ale bacteriilor. Fiind lipsiți de metabolism propriu, se fac vinovați de deturnarea ciclului de dezvoltare celulară pentru a-și produce componentele vitale, proces care se suprapune exact peste perioada de îmbolnăvire la om.

În cazul răcelii comune șl gripei, este vorba de virusuri cu poartă de intrare respiratorie, contaminarea făcându-se prin particule virale suspendate în picături de salivă sau de secreție nazală, eliminate în special prin strănut. În primul caz, cel al răcelii comune (guturai), simptomele bolii sunt mai puțin supărătoare, caracterizate prin frisoane, strănuturi, curgerea nasului și subfebrilitate. Gripa este însă produsă de virusuri mai agresive, cu contagiozitate marcată și se constată o frecvență mai mare a stării febrile, o stare generală alterată, dureri musculare difuze, scăderea forței fizice, dureri accentuate de de cap, obstrucție nazală persistentă și un risc crescut de complicații.

Cea mai de temut complicație a gripei este pneumonia, în sezonul rece înregistrându-se vârful producerii anuale a acestei boli, în special ca o rezultantă a automedicației și a neglijării prezentării din timp la doctor.

Cum tratăm răceala și gripa?

În aceste două situații, dacă virușii nu sunt bacterii, este necesară evitarea folosirii antibioticelor de la debutul bolii. Tratamentul este adresat doar simptomelor și se poate face în primele 2-3 zile de la debut. Acesta presupune folosirea picăturilor nazale dezobstruante, a antitermicelor și antiinflamatoarelor. Orice persistență a cauzelor bolii și, mai ales, orice agravare sau apariție a unor simptome noi trebuie să determine pacientul să meargă la medic.

Alături de terapia simptomatică, la îndemâna pacientului, stau însă și câteva mijloace care pot scurta evoluția bolii și pot scădea riscul de complicații:

respectarea igienei personale cu îndepărtarea batistelor de hârtie folosite, spălarea frecventă pe mâini, aerisirea periodică a încăperii în care stă bolnavul, folosirea separată de veselă și tacâmuri bine spălate;
regim dietetic strict, bazat pe o alimentație ușoară, calorică, vitaminizantă și mineralizantă, cu mese frecvente, în cantități mici și hidratare din abundență cu lichide (ceai, apă plată, compot) la temperatura camerei;
respectarea perioadei de boală prin odihnă fizică și intelectuală, precum și acceptarea unei perioade următoare de timp cu durată egală, necesară recuperării fizice, denumită convalescență.

Este extrem de important de reținut că după 2-3 zile de tratament simptomatic și de utilizare a mijloacelor empirice de alinare a bolii (frecții, inhalații, împachetări, cataplasme etc.), orice înrăutățire a bolii necesită obligativitatea prezentării pacientului la medic. Astfel, vor putea fi identificate precoce semnele unor complicații și tratamentul va putea fi nuanțat în mod adecvat. Folosirea antibioticelor poate fi acceptată acum, numai sub control medical strict, în contextul unor complicații de suprainfecție bacteriană.

Cum putem preveni riscul de îmbolnăvire?

Pentru a putea combate riscul acestor două boli, este important să nu neglijăm aspectele legate de igiena personală, de alimentație, îmbrăcăminte, activitate fizică, timp petrecut în aer liber, odihnă și nu în ultimul rând, efectuarea periodică a unor controale medicale. În urma acestora, medicul va putea stabili oportunitatea unor tratamente de stimulare a imunității generale nespecifice sau chiar a celei specifice prin utilizarea vaccinurilor antigripale cu tulpini virale. În funcție de problemele de sănătate prexistente, pacientul va trebui să se adreseze medicului de familie, pneumologului, ORL-istulu sau internistului din rețeaua primară, pentru o bună consiliere și o atitudine profilactică sau terapeutică corectă.

Să fim sănătoși, fiind informați!

Autor: Dr. Anca-Melania Dodun-des-Perrieres
Medic primar O.R.L.