www.medcenter.ro Web analytics

rezultate analize

Analize medicale de laborator
și clinici medicale

Call Center GRATUIT
0800 800 599
Luni - Vineri 8:00 - 20:00
PROGRAMARE ONLINE

Viroza respiratorie și gripa în sezonul rece

În sezonul rece, virozele respiratorii fac ravagii, deoarece sistemul nostru imunitar este mai fragil și suntem expuși la mai multe bacterii și virusuri. De aceea, trebuie să cunoaștem și să respectăm cu strictețe câteva reguli de sănătate, pentru a evita îmbolnăvirea sau eventualele complicații ce pot apărea.

Cum se poate recunoaște o viroză respiratorie?

Viroza respiratorie este o infecție virală ce afectează căile aeriene superioare. Este cunoscută și ca rinofaringită, traheobronșită acută, bronșită acută, rinită acută, guturai sau mai simplu, răceală.Viroza respiratorie
 
Apare cel mai frecvent în sezonul rece și se manifestă prin tuse seacă sau cu expectorație mucoasă, dureri sau iritație la nivelul gâtului (angină), congestie și secreții nazale (rinoree), strănut, lăcrimare frecventă, dureri musculare (mialgii), cefalee (durere de cap), slăbiciune, oboseală și lipsa poftei de mâncare. 

Uneori este însoțită de febră ușoară sau mult crescută, continuă sau intermitentă. Febra dispare de regulă în 7-10 zile, iar simptomele pot să persiste până la 3 săptămâni.

Cea mai frecventă cauză este infecția cu rinovirusuri, dar și alte virusuri precum coronavirus, influenza, adenovirus, parainfluenza (virusuri paragripale), virusul sincițial respirator sau enterovirusurile.

Uneori, se pot asocia mai multe virusuri în cadrul unui episod de viroză respiratorie.

Cum se transmit virozele?

Transmiterea virozei prin contact directExistă mai multe căi de transmitere a virozelor, cea mai frecventă fiind prin inhalarea picăturilor mici infectate din aerul expirat, transmise de o persoană bolnavă prin strănut sau tuse.

O altă cale frecventă este contactul direct cu secreții nazale, prin intermediul diverselor obiecte infectate (îmbrăcăminte, cărți, clanța de la ușă, jucării etc.) sau prin contact direct cu o persoană infectată (mâini sau sărut).

Aceste virusuri supraviețuiesc în mediul ambiant și pe obiecte până la câteva ore. Frecvența cea mai mare de transmitere este în cadrul comunităților (grădinițe, școli, locuri de muncă, mijloace de transport în comun, dar și în cadrul familiei), iar infecțiozitatea maximă are loc în timpul eliminării secrețiilor.

Frecvența episoadelor de viroză este variabilă, fiind mai crescută la copii decât la adulți și mai frecventă în sezonul rece.

Ce impact au virozele respiratorii asupra organismului nostru?

În primul rând sunt afectate nasul - rinită, gâtul - faringită, sinusurile - sinuzită, ochii - conjunctivită, dar și traheea și bronșiile - traheobronșităManifestări clinice ale virozei
Transmiterea și manifestările clinice sunt legate atât de gradul de infecțiozitate a virusurilor, cât și de receptivitatea organismului și de răspunsul imun (de apărare) al gazdei.

Uneori, viroza respiratorie se poate agrava și evolua spre o pneumonie (afectare a plămânului) sau se poate suprainfecta cu un agent infecțios bacterian, iar atunci tabloul clinic este mult mai grav și necesită tratament cu antibiotic, recomandat de medic. Manifestările clinice depind și de agentul infecțios viral responsabil de viroza respiratorie. 
  • După infectarea pacientului, manifestările clinice se produc cam la 16 ore de la expunerea la virus și ating un maxim la 2-4 zile de la debut.
  • În mod obișnuit, manifestările clinice ale bolii persistă cam 7-10 zile cu sau fără tratament, dar uneori se pot prelungi până la 3 săptămâni.
  • În unele cazuri, tusea poate persista o perioadă mai lungă de timp, chiar dacă episodul viral a trecut.

Care sunt factorii favorizanți virozelor?

Răceala apare cel mai frecvent în sezonul rece datorită expunerii prelungite la temperaturi reduse, în condiții de ploaie sau iarna.
Răceala apare datorită expunerii la temperaturi reduse.
Frecvența mai mare în această perioadă nu este pe deplin elucidată, probabil apare datorită schimbărilor induse de frig asupra sistemului respirator (vasoconstricție), asociat cu un răspuns imun scăzut.

Aerul uscat, cu umiditate redusă, permite aerosolilor virali să reziste un timp mai îndelungat în aer și să se disperseze pe o distanță mai mare. Și faptul că persoanele petrec mai mult timp împreună în încăperi închise favorizează virozele respiratorii, precum și imunitatea scăzută, privarea de somn sau malnutriția.

Diagnosticul de viroză respiratorie se stabilește pe baza simptomelor clinice, în funcție de localizare. Izolarea agentului infecțios viral este rar efectuată, în general încercându-se excluderea altor afecțiuni care pot avea manifestări similare, precum gripa sau infecțiile bacteriene.

Cum se diferențiază gripa de virozele respiratorii?

Gripa, pe de altă parte, este o viroză respiratorie cu afectare sistemică, pe lângă cea respiratorie, iar cauza acesteia este virusul gripal de tip A, B sau C. Gripa are o răspândire sporadică, epidemică (extinderea unei infecții într-un timp scurt la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc.) Vaccinarea împotriva gripeisau pandemică (epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare într-o țară, în mai multe țări sau continente).

Tipul A de gripă este cel mai patogen, iar tipul C este cel mai slab patogen. 

Sursa de infecție este, ca și în cazul virozei respiratorii, omul bolnav cu manifestări ușoare sau grave. Transmiterea este tot pe cale aerogenă, prin intermediul picăturilor de aer infectate, iar receptivitatea generală.

În cazul gripei, imunitatea se obține după infecție. În funcție de fiecare tip de gripă și variantă antigenică, există și vaccinuri care oferă imunitate pe o durată de 6 până la 12 luni.

Care sunt principalele simptome ale gripei?

Din punct de vedere clinic, gripa se poate manifesta prin forme ușoare până la forme foarte grave, care se pot solda chiar și cu deces în unele cazuri.
Febra simptom al gripei
  • Perioada de incubație este scurtă, de 1-3 zile;
  • Debutul este brutal, cu frisoane, febră 39°C - 40°C, mialgii (dureri musculare), cefalee, lipotimii, colaps sau chiar deces în primele 24-48 de ore;
  • Tabloul clinic este dominat de simptome generale toxice și mai puțin de manifestările respiratorii catarale din viroza respiratorie: febră crescută, facies și conjunctive injectate, cefalee frontală și suborbitară, dureri ale globilor oculari la mișcare și apăsare, lombalgii, hiperestezie cutanată, somnolență sau agitație, laringo-traheită cu tuse uscată, disfonie (răgușeală);
  • Se pot asocia: vărsături, diaree, epistaxis, dispnee severă, mai ales la vârstnici, care de obicei au și alte patologii.
  • Complicațiile precum laringita, bronșiolita, pneumonia, meningoencefalita nu sunt rare, iar în sarcină, mortalitatea prin gripă este dublă și are efect teratogen în primele trei luni.
Persoanele care sunt predispuse la îmbolnăvirea cu gripă sunt acelea care au și boli cronice precum BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică), cardiacii, astmaticii, diabeticii, cei cu ciroză hepatică, persoanele cu vârsta peste 65 de ani, personalul din unitățile de ocrotire sau spitale, cei infectați cu HIV sau care urmează tratament cu preparate de cortizon, citostatice, precum și gravidele.

Cum putem reduce riscul de îmbolnăvire sau transmitere a gripei?

  • Modalitatea principală de prevenție este spălarea cât mai frecventă a mâinilor.
  • După spălarea pe mâini, uscarea acestora trebuie făcută cel mai bine cu prosoape de hârtie, acestea îndepărtând mai bine germenii decât Igiena mâinilor în prevenția gripeiuscătoarele cu aer, care pot distribui microbii.
  • Curățarea frecventă a suprafețelor contaminate sau care prezintă risc de contaminare este foarte importantă.
  • Transmiterea aerogenă poate fi prevenită prin acoperirea cu șervețele a gurii și nasului în timpul strănutului și a tusei, ceea ce va opri răspândirea germenilor.
  • În cadrul unităților sanitare, halatele și mănușile de unică folosință trebuie de asemenea folosite.
  • Purtarea măștilor de protecție atunci când în jur se află persoane infectate poate avea un efect benefic.
  • Cu toate acestea, nu există suficiente dovezi că menținerea unei mai mari distanțe sociale ar reduce riscul infecției. În plus, gripa este prevenită prin vaccinare sezonieră și se recomandă mai ales persoanelor predispuse la îmbolnăvire.
  • Vaccinarea se face în lunile octombrie și noiembrie ale fiecărui an.
  • Atât virozele respiratorii, cât și gripa, apar mai frecvent în sezoanele reci, cel mai probabil și datorită faptului că încăperile sunt aerisite mai puțin, iar aglomerația umană este mai frecventă. Astfel, o persoană bolnavă îi poate infecta mult mai ușor pe alții într-un spațiu închis. Prin urmare, aerisirea frecventă a încăperilor și evitarea pe cât este posibil a aglomerărilor umane sunt metode importante de profilaxie a virozelor și a gripei.
  • Unele studii au arătat că suplimentele alimentare precum zincul și vitamina C pot scădea frecvența virozelor respiratorii, iar la cei la care s-a instalat deja, pot reduce perioada de convalescență.

Ce tratamente se recomandă în cazul virozelor respiratorii și a gripei?

Tratamentul virozelor respiratorii și a formelor ușoare de gripă poate fi realizat la domiciliu.
  1. Repausul la pat, odihna multă, hidratarea corespunzătoare, mai ales în caz de febră și transpirație abundentă, consumul de alimente bogate în vitamine și minerale, adaptate stării bolnavului;
  2. Izolarea persoanelor bolnave în camere bine aerisite, cu evitarea supraîncălzirii, este obligatorie;
  3. Igiena în această perioadă este foarte importantă, prin curățarea și eliminarea secrețiilor de la nivelul mucoaselor, ochilor, nasului și gâtului;
  4. Împachetările cu apă la temperatura camerei sunt de mare ajutor în caz de febră, pe lângă ștergerea frecventă a transpirației cu un prosop uscat și schimbarea frecventă a lenjeriei.
Remediile naturiste nu vindecă virozele respiratorii sau gripa, dar pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la scurtarea convalescenței.
  • De exemplu, gargara cu apă cu sare este de ajutor în tratarea durerilor de gât, iar inhalațiile cu ceai de mușetel sunt foarte utile pentru decongestionarea căilor aeriene superioare.
  • Deși unele studii sunt controversate, a reieșit faptul că vitaminele C și D, zincul, echinaceea, mierea, usturoiul, ridichea neagră sau ceaiul de nucă reprezintă alternative naturiste, care sunt utile pentru ameliorarea simptomelor și scurtarea perioadei de convalescență.
  • De asemenea, s-a ajuns la concluzia că masajul pe piept cu un gel mentolat pe bază de petrolatum asigură o oarecare ameliorare a tusei și a congestiei nazale nocturne, precum și creșterea calității somnului.
Tratamentul virozei și gripeiTratamentul medicamentos, de mare ajutor pe lângă recomandările generale, cuprinde antiiflamatoare, antipiretice și analgezice precum ibuprofenul, aspirina, paracetamolul sau algocalminul. Acestea au efect simptomatic, de reducere a febrei, a secrețiilor și a inflamației de la nivelul căilor respiratorii superioare.

Decongestionantele nazale ajută la curățarea și reducerea secrețiilor nazale. La adulți, rinoreea poate fi redusă cu ajutorul antihistaminicelor de primă generație. Totuși, acestea au câteodată efecte adverse, cum ar fi somnolența.
Alte decongestionante nazale precum pseudoefedrina sunt foarte eficiente la adulți, iar spray-ul nazal cu ipratropium reduce și el simptomele de rinoree.

Aerosolii sunt utilizați tot mai frecevent, mai ales că au apărut în ultima perioadă pe piață aparatele de aerosoli, care ajută la fluidificarea secrețiilor, atât nazale, cât și bronșice și la ameliorarea tusei, mai ales la copii.

Toate aceste tratamente enumerate mai sus pot fi utilizate la domiciliu, însă cu mare precauție.

Dacă simptomele nu se ameliorează în câteva zile (peste 10 zile), atunci este nevoie ca bolnavul să fie consultat de un medic care poate recomanda și alte măsuri, chiar introducerea unui antibiotic (dacă există complicații cu o suprainfecție bacteriană) sau uneori chiar internarea în spital.

Antibioticele nu se recomandă în infecțiile virale, ele neavând efect asupra virusurilor răspunzătoare de răceală sau gripă.

Acestea pot fi chiar dăunătoare dacă sunt luate fără recomandarea unui medic. Totodată, trebuie cunoscut faptul că antiviralele nu au efect în viroza respiratorie, dar sunt indicate în tratarea gripei. În funcție de mecanismul de acțiune, acestea se clasifică în:Antibioticele nu se recomandă pentru viroze

  • inhibitori ai pătrunderii virusului în celulă (amantadina, rimantadina);
  • inhibitori de neuraminidază (zanamivir, oseltamivir-tamiflu).
Medicamentele antivirale scurtează durata bolii și pot face mai suportabile simptomele gripei. De asemenea, acestea reduc riscul de apariție a complicațiilor gripei, motiv pentru care antiviralele sunt recomandate mai ales pentru persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta complicații (copii, vârstnici, persoane cu afecțiuni preexistente). Aceste medicamente sunt mai eficiente cu cât sunt folosite mai repede, recomandabil la două zile de la debutul bolii.

Medicul este cel care va decide când și la cine se va administra tratamentul antiviral.  Miturile spun că raceala, cu sau fără tratament, se vindecă în 7 zile, însă nu trebuie să ignorăm simptomele și să mergem la medic înainte de a se agrava boala.

Internarea bolnavilor cu gripă se recomandă când simptomele nu se ameliorează după medicație sau la acele persoane care prezintă comorbidități, la copiii mici și vârstnici, mai ales în caz de epidemii sau pandemii.

Să fim sănătoși, fiind informați!
 

Medcenter vă oferă analize medicale de laborator și interpretarea analizelor medicale la clinicile Medcenter. Diagnostic și tratament într-un singur loc!

Adrese utile:
Casa Națională de Sănătate Protecția Consumatorului Ministerul Sănătății
Despre noi Misiune, viziune și valori Centrul de Excelență Management Acreditări Cariere
Centre medicale Clinici medicale Puncte de recoltare
Analize medicale Rezultate analize Promoții Medici Specialități medicale Medicina muncii
Știri Noutăți Articole medicale Simpozioane Medicale Revista Medcenter Apariții Media Galerii Foto
Contact Laborator Central Trimite feedback Satisfacția clientului